Cine a profitat de menținerea în insolvență timp de 17 ani a Remin Baia Mare. Gruparea de administratori, apropiată de PSD 

După 17 ani de insolvență, timp în care a tocat milioane de lei de la bugetul de stat, Remin a reintrat iar în atenția guvernului. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Remin va intra într-un proces de evaluare, care va viza iazurile de decantare care pot conţine metale rare şi licenţele de exploatare a polimetalelor. Toți cei care s-au bucurat până acum de insolvența prelungită a companiei maramureșene sunt apropiați de PSD.

Istoria insolvenței Remin

Înainte de 1989, Remin era un pilon al economiei naționale, având aproximativ 30.000 de angajați și administrând activitățile miniere din județele Maramureș, Satu Mare, Suceava și Sălaj. Activitatea minieră de extracție și procesare a fost oprită definitiv în perioada 2006-2007, după ce au fost eliminate subvențiile de stat pentru minerit, moment din care compania nu a mai desfășurat activitate productivă reală.

Remin a intrat oficial în insolvență în anul 2009. De atunci, procedura a fost prelungită repetat timp de 17 ani, fără a se reuși implementarea unui plan de reorganizare viabil.

Compania se află într-o situație financiară critică, fiind menținută în viață artificial de către stat. Datoriile totale acumulate ale Remin SA se ridică la peste 597 de milioane de lei, statul român, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care deține peste 80-85% din creanțe, fiind principalul creditor. 

Activul net al companiei maramureșene este unul negativ și depășește 370 de milioane de lei, iar în conturi deține aproximativ 129 de milioane de lei, bani proveniți în principal din vânzarea stocurilor de pirită auriferă între 2013 și 2016. Conform legii, în aceste condiții, Remin trebuia închisă de mult timp.

Remin a vândut o clădire cu 7,45 de milioane de lei

Deși activitatea minieră este oprită, Remin mai gestionează active cu potențial strategic și imobiliar care cuprind clădiri (a căror valoare depășește 89 de milioane de lei și care o parte sunt închiriate), iazuri de decantare și halde de steril și deține licențe pentru iazuri precum Bozânta Mare, Săsar, Bloaja și Leorda (care conțin aproximativ 45 de milioane de tone de steril cu potențial de recuperare a aurului, a argintului și a metalelor rare).

Cea mai mare afacere imobiliară a fost făcută de Remin recent, când sediul central din Baia Mare (clădire istorică, ridicată între 1934 și 1940) a fost vândut Primăriei Baia Mare pentru suma de peste 13 milioane de lei (din care se scad datoriile istorice către bugetul local). Dar, cel mai important, compania păstrează licențe pentru polimetale care sunt în prezent vizate de o evaluare guvernamentală pentru o posibilă relansare a interesului economic.

Astfel, Remin a raportat un profit de 7,45 de milioane de lei care provine din valorificarea clădirilor și a materialelor (cum a fost cazul piritei aurifere) și din exploatarea imobilelor rămase în portofoliu.

Pe lângă toate acestea, Remin primește fonduri publice pentru paza și conservarea minelor și a iazurilor, activități care nu produc valoare adăugată, ci doar gestionează pasivele de mediu. Iar Remin deține 33 de puncte de lucru în județele Maramureș, Satu Mare, Bistrița-Năsăud și Sălaj.

Câștiguri de 2,5% din sumele încasate

Conform ultimelor date de la Registrul Comerțului, administratorii judiciari desemnați în 2014 sunt firmele Pareto Grup IPURL și Pro Insolv IPURL.

Cele două societăți au fost implicate ca administrator judiciar în sute de firme, multe dintre ele fiind companii mari sau de stat (cum ar fi Romplumb, Remin sau Samobil, Azur TC și Trust Comin, Stațiunea Izvoare, Studioul Sahia Film, Pietroscom) și de multe ori lucrează împreună.

Pareto Grup și Pro Insolv câștigă de pe urma Remin 2,5% din sumele încasate. Practic, numai din vânzarea menționată mai sus, a clădirii din Baia Mare, ar fi intrat în conturile administratorului juridic peste 180.000 de lei. Pro Insolv și Pareto Grup s-au înscris în tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România în anul 2006, dar au fost fondate ca SRL-uri de Liana Gabriela Iancu în anul 2004, respectiv de Ioan Coman în 2003.

Pareto Grup este o firmă importantă în Maramureș nu doar pentru că a avut un portofoliu profesional impresionant. Aceasta este deținută de Liana Gabriela Iancu, soția PSD-istului Aurel Anton Iancu.

Iancu a ajuns, în 2008, consilier județean în Maramureș, după ce a luat locul demisionarului Alexandru Deac, trecut la alt partid. Considerat în trecut o figură influentă în politica locală, fiind om de bază al PSD în Maramureș, Iancu este și un cunoscut om de business, fiind prezent în zona alcoolului, împreună cu tovarășul său de afaceri și de partid Florin Tătaru (fost consilier județean la Maramureș din 2008, deputat PSD în perioada 2012-2016, care se perindă de aproape zece ani prin directoratul Transelectrica) și cu Corin Cherecheș (patron de presă din Baia Mare). 

Cine mai „ciugulește” de la Remin

Ultima acțiune a Ministerului Economiei la Remin a avut loc anul trecut, când l-a numit pe avocatul Eduard Mihai Frasin administrator special. Frasin este și consilier la minister și a făcut parte, de-a lungul timpului, pe lângă Remin, din mai multe consilii de administrație: Romaero, Minvest Roșia Montană, Institutul de Cercetări Metalurgice, Societatea Băița, Minbucovina și Șantierul Naval Mangalia. Nu știm cât încasează Frasin de la Remin, dar de la Minbucovina, unde era tot administrator special, încasa mai mult de 28.000 de lei.

La începutul acestui an, Frasin și directorul general al Remin, Ovidiu Gîlcă, au cerut creditorilor să le aprobe cheltuirea a circa 4,6 milioane de lei pentru a analiza sterilul minier din patru iazuri pe care le are în administrare, pentru ca ulterior să vândă aceste depozite care totalizează circa 44,7 milioane de tone de deșeuri miniere cu conținut de aur, argint și alte metale rare. Pe lângă banii cheltuiți, acest demers prelungește practic insolvența.

Ovidiu Gîlcă, și el susținut de PSD, încasa la un moment dat trei venituri de la stat: director general Remin, director general Econord – filiala Remin de închidere a minelor, aflată și ea în insolvență, și pensia. Prin 2009, PSD voia să-l bage pe Gîlcă șef la Garda de Mediu, dar acesta a refuzat pentru că salariul era nesatisfăcător. Așa că s-a înțepenit la Remin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro