MENIU CAUTĂ
, de Valentina Postelnicu

Cine sunt parlamentarii din Opoziţie care au votat Codurile Penale şi ce prevederi controversate cuprind proiectele adoptate

Distribuie

Câţiva reprezentanţi din Opoziţie au votat, miercuri, alături de Putere, proiectele de modificare a Codurilor Penale. Coaliţia PSD-ALDE a demonstrat că are majoritate în Parlament, fiind ajutată, în acest caz, de cei de la UDMR şi cei de la minorităţile naţionale. Proiectele de Coduri vor ajunge din nou, la Curtea Constituţională, Opoziţia anunţând deja că va ataca aceste modificări. Şi preşedintele mai poate trimite proiectele la reexaminare, înainte de a le promulga, astfel că intrarea lor în vigoare se prelungeşte.

Cine a votat „pentru” şi „contra” la proiectele de modificare a Codurilor Penale

Potrivit listei de vot electronic, de pe site-ul Camerei Deputaţilor, votul în plenul Camerei Deputaţilor a fost astfel:

  1. Au votat „pentru” modificările la Codul penal: PSD – 139, ALDE – 17, UDMR – 13, Minorități – 7, Neafiliați – 3, PMP – 1.
  2. Au votat „contra”: PNL – 44, USR – 27, PMP – 7, Minorități – 2, Neafiliați – 1
  3. Au votat „pentru” modificările la Codul de procedură penalăPSD – 138, ALDE – 18, UDMR – 13, Minorități – 8, Neafiliați – 3, PMP – 1
  4. Au votat „contra”: PNL – 45, USR – 27, PMP – 7, Minorități – 2, PSD – 1, Neafiliați – 1.

Au votat în favoarea Codurilor Penale, alături de Putere, şi câţiva reprezentanţi ai Opoziţiei:

  • Corneliu Bichineț (PMP)
  • Corina Bogaciu (Pro România)
  • Nicolae Georgescu, (Pro România)

Pentru a-şi trece proiectele, Puterea avea nevoie de 165 de voturi şi a fost ajutată de UDMR şi de minorităţi.

Care sunt principalele modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală

Principalele modificări ale Codurilor penale adoptate de Comisia Iordache şi votate de Parlament, sunt:

  • Scad pedepsele pentru abuz în serviciu
  • Este dezincriminată cu totul neglijența în serviciu
  • Scad termenele de prescripție. Astfel, termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani, faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani, în loc de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Specialiștii spun că această modificare-cheie ar putea să îl vizeze sau să îl intereseze direct și pe Liviu Dragnea, în dosarul său privind angajările fictive.
  • Termenul pentru denunț este redus la un an. După ce trece un an, persoana care face un denunț poate fi și ea pedepsită. „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.
  • Interzicerea, în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, a comunicărilor publice, precum și a furnizarea altor informații provenind de la autorități publice, referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Acest lucru ar însemna că presa nu va mai putea furniza informații de interes public despre demnitari vizați de anchete sau despre faptele de care sunt acuzate aceste persoane.
  • Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate, decât dacă există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
  • Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;  cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
  • S-a aliminat articolul 8 alineatul (2) din Codul de Procedură Penală, care prevede: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparţial şi independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”.
  •  A fost eliminat şi textul de la articolul 10 care prevedea că „organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepţia luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanţa de judecată comunică părţilor măsura luată”.
  • S-a renunţat şi la textul care stipula că acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia şi s-a revenit la forma actuală a Codului de procedură penală – acţiunea penală se pune în mişcare în cazul în care există „probe din care rezultă presupunerea rezonabilă”.

Citeşte şi: VIDEO | Povestea tristă a fetei de 15 ani din Vaslui care a murit de meningită. Boala a răpus-o la 10 zile după ce a fugit de acasă

Citește mai multe despre codul de procedura penala și Codul Penal pe Libertatea.

Comentarii