Decizia vine într-un moment crucial, cu doar câteva zile înainte de alegerile din 23 februarie, unde tema migrației este intens dezbătută. Scholz a subliniat că aceste controale au deja rezultate concrete, menționând returnarea a 47.000 de persoane și arestarea a 1.900 de traficanți de persoane.
De asemenea, cancelarul a evidențiat faptul că cererile de azil au scăzut cu o treime față de anul precedent, ceea ce ar demonstra eficiența măsurilor implementate.
Decizia guvernului german a atras critici și ridică întrebări cu privire la impactul asupra unității Uniunii Europene. Deși Germania a notificat Comisia Europeană, impunerea acestor controale este considerată o măsură excepțională în spațiul Schengen. În plus, Austria a anunțat că nu va accepta returnarea migranților respinși de Germania, ceea ce complică și mai mult situația.
Pe fondul acestui context tensionat, măsurile dure luate de Scholz par să fie atât o reacție la amenințările de securitate, cât și o încercare de a câștiga sprijin electoral.
Această decizie nu este una izolată. De la mijlocul lunii septembrie 2024, Germania a impus controale la frontierele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca, care s-au adăugat celor deja existente la granițele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_96fecfff04004e1e50ef422fcd02bd22.jpg)
Guvernul a justificat această măsură prin necesitatea de a proteja securitatea internă, invocând amenințările terorismului islamist și ale criminalității transfrontaliere. Totodată, autoritățile germane au subliniat dificultățile municipalităților în gestionarea fluxului de refugiați, atât în ceea ce privește cazarea, cât și integrarea acestora.
Un alt motiv invocat de Scholz este presiunea politică generată de ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut rezultate istorice în alegerile regionale din Turingia și Saxonia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f360494af9994e5ea0a806a4fcef655e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9402694063ce1ee75a0fe10d9c9b21ae.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_73656678ca05fe35479a17b9b97d7e7d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_eadcf013e445531b39612f660d201e36.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_34334695698502cb187aff8b9ef060e5.jpg)