Ciprian Necula, sociolog: „În cazul unui politician rom, lucrurile devin etnicizate, pentru că este țigan, pentru că așa e la ei în sânge”

Audierile din Parlamentul României au fost urmate de o explozie a urii rasiste în spațiul online, după ce senatoarea USR, Cynthia Păun, a publicat un scurt video de la audierea lui Florin Manole, subiectul fiind legat de violența domestică.

„Doar mie mi s-a părut că ieri Florin Manole (PSD) a avut o problemă de caracter la audieri? Judecați și voi”, a fost mesajul senatoarei Păun. Au urmat numeroase comentarii, multe jignitoare în ceea ce privește apartenența politică, însă unele au fost atacuri rasiste. În cele din urmă, senatoarea a blocat comentariile.

Despre toată această situație, a rasismului ieșit în evidență când sunt la mijloc teme politice, Libertatea a încercat să le explice cu ajutorul sociologului Ciprian Necula.

„De la fotbalistul minune, rapid, muncitor, silitor a ajuns țiganul Bănel Nicoliță”

– Libertatea: Am văzut zilele trecute cum o postare despre un schimb de replici între deputata Cynthia Păun și fostul ministru Florin Manole escaladează în spații online spre jigniri care trec de la politică și ajung în alte zone, mai exact cea rasismului. Cât de fină este linia între nemulțumirea față de politic și rasism?

– Ciprian Necula, sociolog: Extrem de fină. Se pare că adesea că atunci când ești politician, în general, și greșești, reproșurile pot fi diverse. Că n-ai școală anume, că nu ai nu știu ce. Dar în cazul unui politician rom, lucrurile devin etnicizate, pentru că este țigan, pentru că este cioară, pentru că așa e la ei în sânge.

Toate prejudecățile ies la iveală în momentul în care nu ne convine ceva la un politician sau la o poziție de-a lui. Asta nu se întâmplă doar în lumea politică. Se întâmplă în orice altă lume, în orice alt mediu. Spuneam de Bănel Nicoliță, care a marcat un autogol într-un meci important (n.r. – cu Real Madrid). De la fotbalistul minune, rapid, muncitor, silitor a ajuns țiganul Bănel Nicoliță. E o problemă serioasă pe care societatea noastră încă nu are reflex așa să o rezolve. Adică e în regulă să-i spui cuiva cuvinte rasiste atunci când fotbalistul, politicianul greșește.

Facem asta și în alte cazuri? Evident că nu. Și atunci, cred că trebuie un mecanism cumva mai bine pus la punct fix de către politicienii care intră în dezbateri. Ieri am postat că Cynthia Păun nu a reacționat. Oamenii comentează acolo, dar tu, ca politician responsabil, pro-occidental, care lupți pentru drepturile femeilor, că despre asta era discuția, accepți rasismul.

Ca și cum e un avantaj că îl înjură unii pe Florin Manole, nu pentru că ar avea o problemă cu drepturile femeilor, ci pentru că e rom. Mi s-a părut ușor penibil. Sigur că am apreciat și reacția dumneaei, care a șters comentariile și a limitat apoi pe celelalte comentarii.

Atenția noastră trebuie să fie la tot ce se întâmplă. Dumneavoastră, mass-media, ați trecut prin probleme. În anii 2000, erau chiar articole cu titluri rasiste. Citez unul din memorie: „Un țigan neidentificat a furat un sac cu prune”. Parcă în Evenimentul zilei a fost publicat asta.

Evident, era un titlu care să atragă. Între timp mass-media centrală s-a reglat. A devenit cea care sancționează derapaje rasiste.

„Încă mai avem părinți care își amenință copiii: dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te ia”

– Unul dintre comentarii spunea așa: Când ești crescut în șatră, crede cineva că se schimbă ADN-ul? De unde această percepție?

– Este o percepție clar înrădăcinată în mentalul unora. Încă mai avem părinți care își amenință copiii: dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te ia. Copilul e speriat, iar țiganul e sperietoare perpetuă. Acum, imaginea țiganului, cu ghilimele de rigoare sigur, este aia pe care o știm, nu? Este un om care e leneș, care nu muncește, nu este educat, nu poți să ai încredere în ei. Este o istorie întreagă a comunității romilor în spațiul românesc: romii au fost aici mai mult sclavi decât au fost liberi. Sclavi au fost aproape 500 de ani și liberi 170 de ani.

Și evident că în mentalul colectiv s-a păstrat această percepție a inferiorului. Iar inferiorul în societatea noastră, contemporană, țiganul. Țiganul generic, cu ghilimelele de rigoare, ca să fie clar.

Am fost și la liceu, și ulterior la facultate, și doar la facultate am aflat despre sclavia romilor. Ca rom. Nu mai zic ca cetățean român, că robia a fost parte a istoriei noastre. Ne-am bazat economia pe robie, timp de secole. Pare că romii sunt în situații de marginalitate, de precaritate, pentru că ei vor să fie așa, în niște condiții istorice, care îi țin individul într-un cerc și fără intervenție solidă din partea statului.

– Lucrurile au progresat. Am început să ne cunoaștem și istoria.  Am văzut suporteri care strigau: Ieri în robie, azi în galerie. Adică au învățat ceva despre istorie.

– Se activează rasismul atunci când are loc o greșeală. Florin Manole, cu bune și cu rele, e PSD-ist. Asta e ce trebuie să conteze: ce a făcut în funcția de ministru, ce proiecte de lege a adus ca parlamentar, ce dezbateri a avut. În caz că aparține unui grup care are ADN-ul nepotrivit, e o discuție? Nu justificăm incompetența unui om prin originile lui.

– De altfel, am și văzut la un moment dat, un alt comentariu: orice i-ai face și i-ai da la școală, tot țigan rămâne. Deci se înscrie tot în paradigma că este dintr-o parte diferită din societate.

– Să spun ceva, Florin Manole este primul rom care ajunge în poziția de ministru și și-a asumat asta. Au fost alții în trecut, dar care nu și-au asumat nimic din această identitate. Mulți fug de ea tocmai din acest motiv. Nu îți asumi că ești rom, din motive de ură suplimentară. Evident că unii o să creadă că dacă ești țigan, n-ai, domnule, ce să faci cu el. Dar dacă întrebi rasiștii din România, rasiștii au prieteni romi. Am un prieten rom care e ok, ceilalți sunt așa cum spune prejudecata. Am auzit asta de sute de ori. Spuneau, a, tu ești altfel, că tu ești educat, poți discuta, ceilalți 99% nu sunt așa, sunt dezastru. 

Despre statistici și asumarea identității

– În primul rând, de ce avem o reprezentare a romilor foarte mică în politică și în funcțiile instituționale vizibile, în condițiile în care, că am văzut la recensământ, oficial sunt aproximativ 600.000 de persoane care își asumă etnia? 

– Și neoficial sunt mult mai mulți, din datele Băncii Mondiale și ale altor cercetări. Din motive de rușine și frică. Frică ține și de memoria colectivă, care a rămas, după deportări (n.r. – în Al Doilea Război Mondial). Că nu-i bine să-ți spui altcuiva asta, că ești rom, că ești predispus. Bunica îmi spunea asta. Și rușinea. Rușinea să fie asociată cu comportamentele pe care tu le consideri asemenea, cu probleme, în perioada contemporană

Eu am fost primul secretar de stat rom care și-a asumat identitatea și ulterior, Valeriu Nicolae, la fel. Și Florin Manole. Adică sunt foarte puțini care și-au asumat identitatea lor. În Parlamentul României, romii se reprezentați de 35 de ani de aceeași organizație, într-o oligarhie incredibilă, care invalidează cumva comunitatea. Când vezi politicianul rom din Parlamentul României, Păun Nicolae, mai bine zici nu am treabă cu ăsta. Pentru că îl asociezi cu toate prejudecățile despre romi. El fiind, cum să spun, un ghiolban din perspectivă educațională și nu vrei să asociezi cu așa ceva. Deci sunt foarte puțini romii recunoscuți în funcție, și pentru că politica romilor, dusă de partea romilor, e contraproductivă în ceea ce privește pe romi. Sunt niște piste pentru partidele mainstream

Florin Manole e cel mai performant rom ajuns într-o funcție. Este și aliat pentru mai multe mișcări: el a militat pentru drepturile femeilor, a făcut un proiect de lege împotriva căsătoriilor timpurii, o problemă care se întâmplă la romi cu precădere. Deci nu cred că a trebuit să fie chiar el ținta atacurilor rasiste sau și acuzațiilor de misoginism, pentru că aici mergea cumva discursul. Pe altă parte, sunt mulți politicieni care sunt arătați cu degetul că ar fi romi. Dar într-un mod jignitor. Cel mai celebru caz este Ion Iliescu, despre care spuneau că e țigan, după ce a terminat mandatul și a ratat câteva chestii. La fel s-a spus despre Ceaușescu, după ce a fost împușcat.  Și acest țigan nu-i neapărat din perspectivă etnică, socială, din perspectivă comportamental. A te purta ca un țigan, care există în urmă la noi ca o referință de un țigan, înseamnă că nu ai statut de om.

– O ultimă întrebare, pentru că se leagă de ceea ce ați spus cu reprezentantul romilor în Parlament. Cum de avem un Partid al Romilor așa de puțin votat, deși la recensământ sunt sute de mii de oameni? Pentru că la votul propriu-zis, de exemplu, în 2024, au reușit să adune doar circa 13.000 de voturi.

– Este jalnic pentru unii care se cred reprezentanții romilor să ia 13.000 de voturi. Noi ne aflăm în competiție. Legea făcută și de ei, propusă de ei, interzice, practic, sau limitează, într-un mod organizat, competiția. Pentru că legal nu se poate. Cineva, ca să intre în competiție cu ei, ar trebuit să aibă statut de organizație de utilitate publică cu avizul primit de la ei, ceea ce e sigur că nu s-a întâmplat istoric.

Noi de la Roma Education Fund, organizația pe care eu o conduc, pe tema educației, suntem contestați în justiție tocmai de o parte a romilor pentru că le e teamă că am concura împotriva lor, noi fiind pe educație. Deci nu există nicio competiție. 13.000 de voturi sunt necesare pentru Parlament. Restul voturilor, pe care le-ar putea câștiga din comunitățile de romi, sunt controlate printr-o metodă barbară, uneori violentă, de tot felul de oameni certați cu legea, care sunt șefi de filiale, și așa mai departe. Le fac trade, le vând, practic, către PSD, către PNL, către UDMR, către toate celelalte, sperând să mai obțină mici avantaje.

Nu au ambiția să facă mai mulți parlamentari ca maghiari, care sunt ceva mai puțini numeric vizavi de romi. Nu avem reprezentare pentru că cei care reprezintă politic romii, partidul unic, nu au această ambiție. Se mulțumesc cu funcția de parlamentar pe viață a lui Păun.

Ce spunea Florin Manole la „Interviurile Libertatea” despre rasism

Fostul ministru Florin Manole a vorbit și la „Interviurile Libertatea”, emisiune moderată de jurnalista Anca Grădinaru, despre rasism și generalizări nocive:

„Având în vedere că intoleranța față de romi sau față de minorități sunt la niveluri destul de mari, asta arată că societatea română mai are de evoluat pe astfel de paliere. Pe de altă parte, mai în glumă, mai în serios, pe mine mă ajută foarte mult experiența asta negativă etnică”

„Mă ajută să supraviețuiesc și să rezist mai bine acelorași ridicole generalizări folosite în politică. Toți PSD-iștii sunt hoți nu e o marcă de inteligență în exprimare. Un partid, oricare altul: toți cei de acolo sunt răi, sigur este o generalizare ridicolă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE