Ce s-a discutat la conferința unde trebuia să ajungă moldoveanul Alexandru Bălan, reținut pentru spionaj. Momentul în care un invitat a abordat subiectul „cetățeanului arestat”

Cazul lui Alexandru Bălan, fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a fost amintit doar în treacăt. În rest, conferința s-a concentrat pe situația din Republica Moldova în contextul alegerilor parlamentare. 

„Au fost arestări, au fost confiscări”

Conferința „Parcursul pro-european și provocările viitorului. Alegerile parlamentare 2025 din Republica Moldova” ar fi trebuit să aibă în prezidiu patru vorbitori și un moderator. 

În fața audienței au stat însă doar trei persoane: fostul consilier prezidențial Iulian Chifu, rectorul Universității de Stat din Republica Moldova – Igor Șarov, și decanul Facultății de Științele Guvernării și Comunicării – Alexandru Jădăneanț, în calitate de moderator. Au lipsit rectorul Universității de Vest Timișoara – Marilen Pirtea, care a spus că a anunțat din timp că nu va participa, dar a fost păstrat pe afiș, și fostul adjunct SIS, Alexandru Bălan, reținut cu o zi înainte de DIICOT.

După o scurtă prezentare în care a subliniat că „există clar un interes al Uniunii Europene pentru Republica Moldova”, lucru demonstrat și de faptul că „foarte mulți oameni de stat din statele membre al Uniunii Europene au vizitat în ultima perioadă Republica Moldova”, decanul Jădăneanț le-a dat cuvântul lui Iulian Chifu și Igor Șarov pentru o prezentare de aproximativ 15 minute, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri. 

Primul care a luat cuvântul a fost Iulian Chifu. Acesta a explicat că rolul mesei rotunde de la Timișoara este de a sublinia „importanța alegerilor din Republica Moldova din 28 septembrie și elementele de război hibrid care se lansează la adresa Republicii Moldova și a acestor alegeri pentru a le deturna de la exprimarea liberă a voinței celor care se prezintă la urne”. 

„Principalele lucruri pe care le vedem în Republica Moldova: în primul rând, o cursă împotriva celor care fac finanțarea ilegală a alegerilor, în numele Federației Ruse, și a furtului de voturi. În ambele cazuri, în ultimele zile, în ultima săptămână, ca să nu spunem despre dosare anterioare, au fost puse în acțiune anumite măsuri de natură juridică, au fost arestări, au fost confiscări”, a punctat Chifu. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Momentul în care a fost atins subiectul „cetățeanului arestat”

Iulian Chifu a evidențiat forța pe care autoritățile din Republica Moldova „încearcă să o aplice în așa fel încât să avem alegeri libere și corecte”. 

„Am văzut nivelul de cooperare al Republicii Moldova și nivelul de sprijin pe care toate statele democratice, România în primul rând, dar toate statele europene, îl acordă Republicii Moldova. Am avut susținerea liderilor europeni prezenți la Chișinău, am avut prezența președintelui României de câteva ori după alegeri, inclusiv o vacanță privată în Republica Moldova cu participarea la niște evenimente împreună cu președintele Maia Sandu, am avut și semnale extrem de puternice din partea Statelor Unite cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova”, a mai arătat expertul în politică externă. 

Acesta a fost și momentul, singurul, în care a fost adus în discuție cazul fostului adjunct SIS, care ar fi trebuit să fie speaker la conferință, dar a fost reținut cu o zi înainte. „Am avut și un cetățean cu cetățenie dublă care a fost arestat pentru motivele pe care le cunoașteți. Ei bine, suma acestor elemente, inclusiv identificarea altor elemente care țin de finanțarea și de coruperea alegerilor, se întâmplă și în România, și în Ungaria, și în Cheia, și în Franța, se întâmplă peste tot în Europa. Este un efort de a contracara măsurile hibride”, a mai punctat Iulian Chifu.

„Reformele nu se întâmplă peste noapte”

Prezent la Timișoara în calitate de expert și analist de politică externă, Iulian Chifu a abordat și problema energiei, despre care a spus că „a fost întotdeauna una dintre pârghiile cu care Federația Rusă a acționat în spațiul postsovietic și în Republica Moldova”. 

„Vă aduceți aminte celebrele tăieri ale aprovizionării cu gaze. Vă aduceți aminte jocul cu prețurile la gaze în momente complicate, de obicei iarna, și vă aduceți aminte de eforturile făcute de România și de alte state, în așa fel încât să putem aproviziona Republica Moldova”, a subliniat Chifu. 

Fostul consilier prezidențial a explicat că „instrumentul energetic are și efecte secundare pozitive”. „După turbulențele în aprovizionarea cu gaz, vedem o regiune separatistă care încetul cu încetul se integrează în Republica Moldova. Și se integrează prin intermediul locurilor de muncă. Foarte mulți din cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în stânga Nistrului vin și muncesc în partea dreaptă a Nistrului”, a exemplificat Iulian Chifu. 

Expertul invitat la conferința de la Timișoara a mai susținut în discursul său că Republica Moldova a avut o perioadă de „deconstrucție” în care a fost complet dependentă de Federația Rusă și un număr de oligarhi. 

„După perioada de deconstrucție, urmează o perioadă de reforme. Republica Moldova a început reformele, dar reformele nu se întâmplă peste noapte, durează, nu se fac pe mandat. De aceea și este nevoie ca în perioada următoare orientarea proeuropeană a Republicii Moldova să rămână, pentru că vine cu sprijin, cu subvenții europene pentru ca aceste reforme să poată fi duse mai departe”, a mai spus Chifu, care și-a expus și pledoaria „foarte clară” cu care a venit la Timișoara: „E important ca toți cetățenii Republicii Moldova să vină la vot, să-și exprime opțiunea. Sigur, noi pledăm pentru orientarea proeuropeană a Republicii Moldova”. 

„Periferie a Imperiului Rus sau parte componentă a UE”

În debutul discursului său, Igor Șarov, a spus că a venit la Timișoara „dintr-o obligație morală”, nu doar în calitate de rector, ci și de „tată și bunel”. „Alegerile din 28 septembrie sunt vitale, cruciale pentru Republica Moldova și nu mă tem de aceste cuvinte. Trebuie să răspundă la o singură și o simplă întrebare: unde ne dorim să fim noi pe data 29 septembrie. Ori suntem o periferie a Imperiului Rus, cu toate consecințele respective, ori suntem o parte componentă a Uniunii Europene”, a arătat rectorul Universității de Stat din Republica Moldova. 

În prelegerea sa, Igor Șarov a trecut în revistă moment-cheie din istoria Basarabiei, amintind de anul 1812, când teritoriul a fost anexat Rusiei, cu consecința „transformării într-o simplă gubernie și un proces complex de deznaționalizare”. Rectorul de la Chișinău a punctat faptul că în secolul XIX populația românească din Basarabia a scăzut de la 90% la puțin peste jumătate, iar rata alfabetizării era printre cele mai scăzute din imperiu.

Perioada interbelică, a explicat Șarov, a fost „epoca de aur” a educației din Basarabia pentru că atunci a crescut rapid nivelul de alfabetizare. După 1940, a mai arătat rectorul, Basarabia a fost lovită de deportări, foamete organizată și persecuții care au distrus aproape întreaga intelectualitate românească. 

Număr mic de studenți basarabeni prezenți

Rectorul a avertizat că după 1991, odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova, a fost promovat un „neomoldovenism” care a culminat cu introducerea sintagmei „limba moldovenească” în Constituția din 1994.

Igor Șarov a scos în evidență sprijinul constant al României, mai ales în educație, amintind că Universitatea de Stat din Moldova face parte din consorțiul „Universitaria” alături de marile centre academice românești. El a subliniat că integrarea europeană nu este doar o opțiune, ci o condiție pentru supraviețuirea democratică a Republicii Moldova. 

„Astăzi este una din ultimele noastre șanse. Trebuie să alegem între o lume care aduce ură și război și o lume care aduce pace și prosperitate. (…) Gândiți-vă la viitor, gândiți-vă la cei care ne-au distrus identitatea, limba și țara”, le-a transmis rectorul studenților basarabeni prezenți la conferință în număr destul de mic. 

„Au moldovenii anticorpii necesari dezinformării?”

Unul dintre studenții prezenți la conferință i-a întrebat pe cei doi invitați, făcând o paralelă cu România, dacă moldovenii au anticorpii necesari dezinformării care ar putea apărea în cele două săptămâni dinaintea alegerilor „cum a fost în cazul României, când s-au activat o serie de boți și au influențat opinia publică”. 

„Am învățat lecția și noi în România, am învățat lecția la nivel european și sprijinim Republica Moldova, care are o instituție de stat care se ocupă cu combaterea dezinformării construită cu sprijin românesc, european. Deci în momentul de față se derulează aceleași proceduri, chiar amplificate”, a venit răspunsul prompt al lui Iulian Chifu. 

Fostul consilier prezidențial a adăugat apoi că luarea unor măsuri pentru combaterea dezinformării „nu înseamnă că poți contracara”. 

„Suntem în aceeași paradigmă a armei de atac și de apărare. Întotdeauna se spune că armatele se pregătesc pentru războaiele trecutului și trebuie să le lupte pe cele viitoare”, a punctat Chifu, care a adăugat ulterior că rușii au propriile instituții de tip „stop fake” care preiau știri reale și le răstălmăcesc. 

„Folosesc în războiul informațional exact tipul de armă care e pregătit împotriva lor. Deci inventivitatea în a construi formule de agresiune și de atac este enormă”, a subliniat Iulian Chifu, potrivit căruia în războiul hibrid nu pot lupta doar instituțiile statului, fiind nevoie ca și cetățenii să se implice. 

„Fie ești cu noi, fie ești împotriva noastră”

Bianca, o studentă din Timișoara provenită din mediul rural al Republicii Moldova, a scos în evidență un fenomen în care, în perioada alegerilor, apare o polarizare foarte puternică în satele Republicii Moldova. 

„Simt că suntem împărțiți în două tabere. Fie ești cu noi, fie ești împotriva noastră”, a explicat tânăra, care a vrut să știe cum poate să creeze punți de legătură cu persoane care „sunt o țintă foarte mare a dezinformării și a manipulării, în special pe rețelele de socializare”. 

Răspunzând studentei, rectorul Igor Șarov a explicat că fenomenul nu este unul nou, principiul „ești cu noi sau împotriva noastră” fiind folosit și de Lenin. „După mine, prostia nu are culoare. Atunci când nu ești de acord e important să spui (n.r. – ce crezi) nu când pleacă cineva de la guvernare, ci când se află la guvern. Indiferent de funcții, de calcule sau de eventuale probleme pe care ai putea să le ai, să vorbești despre aceste lucruri. Prieten este cel care îți spune direct, nu cel care tace”, a afirmat rectorul Șarov. 

Iulian Chifu a completat, subliniind că Rusia exploatează faliile din societate pentru a destabiliza societățile democratice. „Tot instrumentalul acesta al social media nu funcționează numai prin boți, funcționează prin oameni normali. Oameni pe care-i cunoaștem, care ne sunt apropiați, prieteni dincolo de prietenia de pe Facebook”, a arătat Chifu. 

Expertul a opinat că soluția democratică este „să ne ducem la lege, să numărăm voturile, am creat majoritățile, am creat guvernările, după care reconciliem societatea”. „Noi trăim împreună. Și votanții de o culoare, și votanții de altă culoare, și de a treia culoare. Până la urmă, jocul democratic nu face decât să aleagă formula guvernamentală. Dar ulterior, acea putere ne guvernează pe toți. (…) Suntem noi cu noi până la urmă. Și asta este, cred, principalul lucru pe care trebuie să-l avem în minte”, a mai subliniat Chifu. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro