Cuprins:
Procurorii au pierdut lupta pe 30 ianuarie 2025
Fostul deputat social-democrat a fost eliberat condiționat după ce a restituit șpăgile de aproximativ 90.000 de euro pe care le-a luat în 2012 de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu în scopul de a-l ajuta să primească un contract „cu dedicație” de la Primăria Iașiului, condusă pe atunci de Gheorghe Nichita.
Constantin Niță a cerut Judecătoriei Harghita să îl elibereze și a câștigat pe data de 18 decembrie 2024. Anterior, alte trei cereri îi fuseseră respinse.
Procurorii au contestat soluția la Tribunalul Harghita, unde au pierdut pe data de 30 ianuarie 2025.
Proaspăt liberat, Niță a depus cerere de revizuire la Înalta Curte, susținând că a fost condamnat pe nedrept. A pierdut atât pe fond (5 martie 2025), cât și în apel (5 mai 2025).
Libertatea a consultat cele două sentințe prin care Constantin Niță a fost pus în libertate, respectiv Hotărârea nr. 800/2024 din 18 decembrie 2024 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc și Hotărârea nr. 2/2025 din 30 ianuarie 2025 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La instanța de fond, avocații lui Constantin Niță au arătat că acesta a ispășit un total de 1.017 zile, respectiv 762 de zile executate zi la zi, 18 zile ca recurs compensatoriu şi 81 de zile câștigate prin muncă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f8d87d39bbaf586a67f58c551f9a93ba.jpg)
- „Se apropie încet de limita totală a zilelor de executat, în condiţiile în care nu a văzut nici în trecut şi nici prezent, vreun impediment efectiv legal sau real pentru care acesta să fie pus în libertate”, au susținut avocații lui Niță.
Parchetul s-a opus și la această a patra încercare a fostului ministru, arătând că executarea pedepsei a început la sfârşitul anului 2022 și ar urma să expire în anul 2026.
- „Eterna discuţie rămâne pe prevederile literei d), respectiv dacă instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat sau se poate reintegra în societate”, a arătat procurorul de ședință.
Constantin Niță, despre condamnare: „O chestiune privată”
La rândul lui, Constantin Niță a declarat în fața judecătorului că traficul de influență în favoarea afaceristului Tiberiu Urdăreanu a fost „o chestiune privată” pentru care „a suportat consecințele”.
- „Persoana condamnată, având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său, precizând că era un dosar mai complicat la vremea respectivă.
- Doreşte să facă menţiunea că nu a comis nicio infracţiune în calitate de ministru, neavând această calitate când a fost acuzat de faptă, reţinându-se în mod inexact acest aspect
- Relaţiile sale cu statul român au fost ireproşabile, nu a avut nicio problemă în acest sens, şi nici cu vreo instituţie la care a lucrat, arătând că şi-a făcut datoria cu onestitate, iar ce a fost, a fost o chestiune privată, pe care sigur instanţa a considerat că trebuie să suporte consecinţele, pe care le-a şi suportat.
- Consideră că şi-a făcut datoria în penitenciar cât s-a putut în limitele impuse de regulamentele din această unitate, considerând că merită clemenţa instanţei, a justiţiei.
- Prin urmare, acesta solicită admiterea propunerii de liberare condiţionată, cu menţiunea că va respecta şi în libertate condiţiile impuse prin sentinţa ce urmează a fi pronunţată”, se mai arată în documentul citat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ed5a6b57091f9fc89f004ebf92e0dadf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/tiberiu-urdareanu-foto-ionut-muresan-2-1024x576.jpg)
Judecătoria Harghita: „A fost lector pentru alți deținuți”
Pe data de 18 decembrie 2024 instanța de fond i-a admis lui Constantin Niță cererea de liberare condiționată pentru următoarele motive:
- „(Instanța reține – n.r.) eforturile condamnatului de a-şi îmbunătăţi propria condiţie prin participarea activă la activităţile socio-educative şi participarea la prestarea muncilor disponibile în penitenciar, inclusiv ca lector, contribuind astfel la sprijinirea reintegrării sociale a altor condamnați (…).
- De asemenea, chiar dacă în raport condamnarea suferită (traficul de influenţă) rezultă disponibilitatea condamnatului pentru sfidarea valorilor sociale (…), totuşi, în raport cu durata pedepsei executate şi cu comportamentul pozitiv al acestuia (…) instanţa apreciază că durata executată din pedeapsă apare ca fiind suficientă pentru a-l responsabiliza condamnatul în adoptarea unei conduite prosociale în viitor.
- Acesta are studii superioare, se află la prima încarcerare şi a ajuns la o vârstă (69 ani) care favorizează asumarea unui comportament prosocial în viitor prin prisma comportamentului adecvat pe care l-a avut pe durata detenţiei”, reține Judecătoria Harghita în Hotărârea nr. 800/2024.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_15f4dc2e2529575970877465c588fbbe.jpg)
Judecătorii: „Tribunalul nu poate reveni asupra hotărârii anterioare”
Procurorii au formulat contestație împotriva soluției instanței de fond, care s-a judecat pe 30 ianuarie 2025 la Tribunalul Harghita.
- „Chiar dacă gravitatea faptei pentru care a fost condamnat deținutul (Niță Constantin – n.r.) nu mai poate fi luată în considerare pentru analizarea liberării condiționate, întrucât aceasta a fost avută în vedere la stabilirea pedepsei, considerăm totuși că față de aceste aspecte (condamnatul execută o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea în calitate de ministru al energiei și deputat în Parlamentul României a infracțiunii de trafic de influență, sumele care au făcut obiectul traficării influenței – respectiv 303.118 lei și 30.000 de euro – fiind unele considerabile), perioada efectiv executată din pedeapsa aplicată nu este suficientă pentru îndreptarea și reintegrarea sa în societate, aceasta neconstituind o garanție a reeducării pe deplin a condamnatului”, au notat procurorii în contestație.
În schimb, doi judecători din completul de apel au apreciat că fostul ministru poate fi eliberat, întrucât tot Tribunalul Harghita reținuse anterior, pe 5 iunie 2024, că Niță ar mai avea nevoie de 6 luni pentru ca scopul pedepsei să poată fi considerat atins:
- „În condițiile în care de la data pronunțării menționatei decizii și până în prezent situația intimatului condamnat nu a suferit nicio modificare (nu a fost sancționat disciplinar pe durata executării pedepsei, dimpotrivă, a fost recompensat și a continuat să participe la activități socio-educative), nu există niciun argument (…) care să justifice majorarea termenului de reiterare fixat inițial prin decizia penală menționată.
- Tribunalul a concluzionat că prin continuarea executării pedepsei pe durata unui termen de 6 luni se asigură și îndeplinirea condiției prev. de art. 100, alin. 1 lit. d Cod penal, în lipsa oricăror elemente noi sau modificări în ceea ce privește situația intimatului condamnat.
- Tribunalul nu poate reveni asupra hotărârii anterioare, în sensul fixării unui nou termen de reiterare mai îndelungat. Dacă s-ar fi apreciat că pentru îndeplinirea condiției prev. de art. 100, alin. 1 lit. d Cod penal ar fi fost necesară continuarea executării pedepsei pe o durată mai mare de 6 luni, prin decizia penală anterioară Tribunalul ar fi stabilit un termen de reiterare peste această durată.
- Tribunalul apreciază că în speţa de faţă s-a asigurat realizarea scopului preventiv şi reeducativ al pedepsei privind evitarea săvârşirii de noi infracţiunii, stare de lucruri care face ca persoana condamnată să îndeplinească această condiţie a îndreptării pentru a beneficia de liberare condiţionată”, arată instanța de apel în Hotărârea nr. 2/2025.
Patronul UTI, stors de șpăgi de Niță și Gheorghe Nichita
Constantin Niță este un fost politician PSD, membru al Camerei Deputaților în 4 legislaturi. În 2008 a deținut funcția de ministru al mediului de afaceri, iar în 2009 a fost ministru al energiei.
Pe 25 noiembrie 2022, Înalta Curte l-a trimis la pușcărie pe Constantin Niță pentru trafic de influență, mai exact pentru că îi ceruse afaceristului Tiberiu Urdăreanu de la UTI un „comision” de 5% dintr-un contract bănos cu Primăria Iași, condusă la vremea respectivă de Gheorghe Nichita (condamnat și el la 5 ani de pușcărie într-un alt dosar).
Constantin Niță își primise pedeapsa de 4 ani și 4 luni încă din iunie 2018, când a și executat 6 luni din condamnare, apoi a fost eliberat în urma deciziilor Curții Constituționale privind așa-zisa nelegală constituire a completurilor de judecători de la Înalta Curte.
După eliberare, Constantin Niță a pierdut contestația în anulare, instanța supremă confirmând condamnarea de 4 ani la sfârșitul anului 2022, astfel că fostul ministru s-a întors după gratii pentru a executa restul de pedeapsă.
În timpul procesului, Tiberiu Urdăreanu a relatat cum, în anul 2012, atât deputatul Constantin Niță, cât și primarul Gheorghe Nichita i-au cerut bani pentru a obține contractul cu Primăria Iași privind implementarea unui sistem de management al traficului în municipiu.
- „La momentul discuției cu domnul Niță și pretinderea comisionului de 5% deja avusese discuția cu Mardarasevici privind acel procent de 10% pentru primarul Nichita. Valoarea cumulată de 15% era foarte mare pentru acel contract. Am încercat să-i explic, dar nu am reușit să obțin o reducere.
- Referitor la cei 5%, am convenit cu domnul Niță să încercăm să plătim suma prin două căi: un contract de consultanță și o altă parte în numerar.
- Referitor la contractul de consultanță am primit numele unei persoane, un domn Ghirdă, precum și un număr de telefon, pe care să îl sun și să stabilim cum să facem contractul de consultanță.
- M-am întors la birou și am transmis asta colegului meu Mihai Tănăsescu, vicepreședintele UTI. Acesta a luat contactul și a discutat cu directorul Departamentului Management Trafic, Bogdan Zarnescu.
- Acesta din urmă l-a contactat pe acel domn Ghirdă și au stabilit încheierea unui contract pe termen lung, câțiva ani, în care UTI să plătească care 5.000 de euro pe lună către firma domnului Ghirdă.
- Sumele erau mici pentru suma totală de 5%, adică 3,5 milioane de lei. Deci, prin acest contract nu se putea plăti integral, decât într-un termen foarte lung. UTI a continuat să plătească aceste sume timp de un an. Nu existau contraprestații, din care știu eu, de către firma domnului Ghirdă”, a declarat Tiberiu Urdăreanu.
Acuzațiile DNA în dosarul fostului ministru PSD al energiei
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Constantin Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.
Niţă a intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/gheorghe-nichita--foto-ionut-muresan-2-1024x576.jpg)
„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 de euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 de euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, arătau procurorii.
Foto: Ionuț Mureșan
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ae84a69cb422c8c3a82ad743946c3eae.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c5f5cfa00e36b7a2bb7cfb183abba81a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_11ca61657c49e43f21c9b471e0d3ed55.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7c9eccf56f73bce8f68e29f9ea7912bc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ac7ff706c5950e6780ff9b1ced92c610.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d334cd5129285202ce4ac706df09f247.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e9a7d02c016c240216385b6c0ea0a387.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_e9ae56469254fa8d7f8dd2b8d8056220.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1546507b05b6691f4ee13933a800aa71.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_84015aba3a78cd11d1d2edf1ff07655a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_6b1ce88bbae6899943a0ca31c637fc01.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8c688642b120dfed3a4e06a2005f6198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_8bd8f0700d7b5852d4b31eba317eb385.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_adcdd9251e7eb47fd302443f977a5902.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_be8e8a06a014b44f95cf6be125353f26.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_ad23bc11df4b7ed73db635548fc05301.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_30652e3a47cc054b3653e590e3856a50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_aca88d3b21146571ce25fd04c6f9f0cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_07f9ab5dfafb98985edb63540fa52709.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_53d0c7a16e489e53019745c350b65884.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_31ef901cbee20cabd234303a47cefcd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_6af41d44b5fef7d5d1accc3936f8f53d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_b15e3ad9d2a7d0c86d31bd943b96ed80.jpg)
Mihai111 09.05.2025, 11:26
Se mai întreabă cineva de ce votăm anti-sistem? Iar Nicușor ne spune că face guvernul tot cu psd… Schimbarea fără schimbare… se așteaptă Nicușor să-l voteze cineva?
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.