Cuprins:
Câtă bere se consumă în România, la terasă
În 2024, piața berii din România a înregistrat o stabilizare ușoară, cu un consum de peste 15 milioane de hectolitri, după trei ani consecutivi de scădere.
Totuși, industria berii din România se află mult sub vârful său din 2008, când producția atingea un nivel record de 20,2 milioane de hectolitri.
În prezent, una dintre principalele tendințe observate este creșterea consumului de bere la draft, cu un avans de 13% față de 2023, dar în continuare sub nivelul de glorie din trecut.
„2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români – n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creştere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie”, a punctat Constantin Bratu, directorul general al Asociației Berarii României.
„Cred că e mai plăcut să faci acest lucru într-un mediu, nu ştiu, extern decât în casă. (…) Unul dintre factorii importanţi este turismul, care nu este la nivelul ţărilor din jurul nostru. Cred că, într-un fel, lucrurile se leagă într-o poză mai mare”, a adăugat Mihai Voicu, președintele Asociației Berarii României.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ca50676747c845d75621cdabd6101b94.jpg)
Cu toate acestea, România se află încă mult sub nivelul țărilor din Vest în ceea ce privește consumul de bere la draft.
Comparație cu țările din vestul Europei
În Marea Britanie, 60% din volumul de bere se vinde în HoReCa, față de doar 10,5% în România.
Deși segmentul de bere la draft a crescut semnificativ anul trecut, comparativ cu alți producători europeni, România se află într-un impas din cauza puterii scăzute de cumpărare și a unei industrii HoReCa ce încă nu și-a revenit complet după pandemie.
Mihai Voicu, președintele Asociației Berarii României, a subliniat că, deși consumul de bere a crescut în anumite zone, consumatorii români nu sunt la fel de atrași de ieșirile în oraș precum cei din alte țări europene.
„N-aş spune neapărat că e un dezastru faţă de ce a fost în trecut, dar cred că are legătură, în primul rând, cu industria, respectiv cu HoReCa, care a suferit după pandemie şi din punct de vedere al numărului de locaţii, şi din punct de vedere al costurilor de operare, şi cred că lucrurile îşi vor reveni uşor. Văd din ce în ce mai mult Bucureştiul devenind destinaţie turistică”, a afirmat Mihai Voicu.
România ocupă totuși un loc în Top 10 în ceea ce privește consumul de bere pe cap de locuitor. Mai exact, în 2023, românii consumau în medie 91,6 litri de bere pe cap de locuitor, ocupând locul 9.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c001a935ee3971f53376c9297ff82438.jpg)
Pe primele locuri sunt cehi, cu 188,5 litri de bere/cap de locuitor/an, austrieci – 101,2 litri de bere și polonezi 99,6 litri de bere.
Nemții consumă în medie 93,3 litri de bere pe an.
Prețul, o barieră în calea ieșirilor la terasă ale românilor
Însă și prețurile reprezintă o piedică în calea consumului de bere la terasă. Această schimbare poate fi atribuită, în mare parte, unui factor economic major: puterea scăzută de cumpărare a populației.
„Cred că preţul este o barieră importantă astăzi vizavi de puterea de cumpărare. Cred că e o problemă de putere de cumpărare acum”, a susţinut Mihai Voicu.
Pe lângă factorii economici, schimbările de mentalitate sunt un alt motiv pentru care românii nu mai consumă bere la terasă în același mod ca în trecut.
„Dacă ar fi să completez din perspectiva ofertei de bere, a disponibilităţii berilor în HoReCa, ele există. Este doar o nevoie ca lucrurile să se schimbe la nivel de mental şi puterea de cumpărare a noastră şi schimbările de obiceiuri să crească, astfel încât noi să frecventăm mai des zona de HoReCa, încât să existe acest consum”, a adăugat Constantin Bratu.
Piața berii din România este în continuare dominată de producția internă, iar în 2024, importurile de bere au rămas stabile, reprezentând 3% din consumul intern.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_56a894cf6831afcaebba4ece98565835.jpg)
De asemenea, exporturile de bere au scăzut cu 20%, evidențiind o tendință de consum intern solid, dar cu un impact mai redus pe piețele externe.
Sectorul berii românesc este ancorat în modelele locale de consum, fiind preferată berea proaspătă, preparată local.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ef10a2af90518bd2de0ff48a8df75587.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_60a7d7abcef5591882eff2969c006e12.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e3e2963a4b584bdad8f4846234a1ebfd.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_bdb291717f092a97a1fa5e16881be2a6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_ad296b5b37d0aa2737e6b29caca2bb0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_2576ea64fa326e0d9e2269790ec33c67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_9dd9f7807791469a90b054609b6b958f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ebca9710cae5951c17d4d9ae48c863b4.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.