În ciuda interdicției impuse de autorități, șoferii care protestează față de restricțiile pandemice și-au continuat drumul după ce au plecat din mai multe orașe din Franța, inspirați de demonstrațiile de amploare ale camionagiilor din Canada.
Protestele din Franța sunt clădite pe urmele unor rămășițe ale mișcării antiguvernamentale „Vestele galbene” care a organizat proteste ample în 2018 și 2019 și beneficiează de sprijinul unor politicieni de extremă-dreaptă. Ele vin cu două luni înainte de alegerile prezidențiale din luna aprilie.
Protestul șoferilor vine după mai multe valuri de proteste privind măsurile pandemice din Franța care cer oamenilor să prezinte dovada vaccinării împotriva Covid pentru a intra în baruri, restaurante, cinematografe și alte spații publice.
În timp ce în Canada au protestat camionagii supărați că guvernul condus de Justin Trudeau a impus vaccinare obligatorie pentru lucrătorii transfrontalierii, în Franța oameni simpli care sunt nemulțumiri de măsurile pandemice apelează la autoturisme pentru a replica manifestația.
În Toulouse, un convoi de autoutilitare, autocaravane și mașini a plecat joi dintr-o parcare în care s-au strâns numeroși susținători ai protestelor îmbrăcați în veste care amintesc de manifestația „vestelor galbene”.
Mai multe convoaie sunt așteptate să sosească vineri seară la periferia Parisului. Numărul participanților care va sosi este încă necunoscut.
Mobilizarea poliției va include trupe de intervenție rapidă, ofițeri pe motociclete și utilare pentru ridicarea și demontarea unor posibile blocaje rutiere improvizate care ar putea fi organizate de protestatari.
Unii susținători ai „Convoiului libertății” au transmis că protestatarii nu sunt descurajați de ordinul poliției de a rămâne în afara limitelor orașului Paris. „Autoritățile nu pot bloca pe toată lumea”, a spus o femeie care aplaudă șoferii din Toulouse. „Convoaiele trebuie să forțeze, trebuie să încerce totuși să intre”.
Revolta „Vestelor Galbene” a zguduit președinția lui Macron de-a lungul mai multor luni și a dezvăluit o furie profundă resimțită în afara marilor orașe față de costurile ridicate de trai și împotriva elitei urbane, percepută ca deconectată de la greutățile cotidiene ale oamenilor obișnuiți.
Odată cu creșterea prețurilor la energie și o redresare economică puternică care duc la creșterea inflației, gospodăriile simt din nou o presiune asupra bugetelor, ceea ce determină guvernul să ia măsuri pentru a reduce frustrarea alegătorilor.