Cum pot recupera copiii romi decalajul educațional atunci când primesc sprijin structurat. Studiul, publicat într-o revistă de top mondial

Studiul a inclus aproape 500 de elevi

Cercetarea, publicată recent în prestigioasa revistă științifică „Reading Research Quarterly”, a urmărit să afle dacă îmbunătățirea competențelor de înțelegere a limbajului poate conduce la progrese semnificative în citire și scriere în rândul copiilor proveniți din medii socioeconomice dezavantajate. La realizarea studiului au contribuit și cercetătorii Arne Lervåg și Monica Melby-Lervåg, de la Universitatea din Oslo, Norvegia. 

Studiul a inclus aproape 500 de elevi din ciclul primar superior, majoritatea de etnie romă, care locuiesc în zone rurale defavorizate. Nivelul de educație al familiilor lor este scăzut, respectiv, în medie, majoritatea părinților nu au absolvit liceul. De asemenea, familiile copiilor locuiesc în case cu mai mult de un membru alocat pe cameră. 

Printre copiii romi din eșantion s-au aflat atât copii monolingvi, care vorbesc doar româna acasă, cât și copii bilingvi, care vorbesc atât româna, cât și limba romani acasă. Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri: unul experimental, care a beneficiat de programul special de intervenție lingvistică, și unul de control, care a urmat activitățile obișnuite de limbaj desfășurate la școală.

„Am vizat în mod specific școlile care deservesc un procent ridicat de elevi de etnie romă, aceasta reprezentând un grup deosebit de vulnerabil. Am vizat, de asemenea, școlile mici cu o singură clasă pe nivel și cu o mărime a clasei de aproximativ 12 elevi. Eșantionul final selectat a fost de 448 de elevi. 

Au fost repartizați 221 de elevi în grupul experimental, dintre care 133 erau romi și 88 nonromi, și 227 de elevi în grupul de control, dintre care 131 erau romi și 96 nonromi. Dintre elevii romi, 141 erau bilingvi (limba vorbită acasă era diferită de limba de instruire la școală) și 123 erau monolingvi (vorbeau română acasă, limba de instruire la școală)”, afirmă autorii studiului „Eficacitatea unei intervenții de înțelegere a limbajului asupra competențelor lingvistice, de citire și scriere ale elevilor din medii socioeconomice dezavantajate”.

Dezvoltarea vocabularului și a exprimării orale

În timpul programului aplicat de specialiști, elevii au participat la 132 de sesiuni de învățare desfășurate pe parcursul mai multor luni, fiecare având aproximativ 30 de minute. Activitățile s-au concentrat pe dezvoltarea vocabularului și a exprimării orale. 

Astfel, copiii au învățat 158 de cuvinte importante pentru înțelegerea textelor școlare, cuvinte care apar rar în conversațiile de zi cu zi, dar sunt esențiale pentru succesul școlar. Primele 32 de sesiuni de intervenție s-au bazat pe povestiri scurte și amuzante, în timp ce celelalte 100 de sesiuni s-au bazat pe un text (roman) care urmărea aventurile a trei copii la o tabără de vară în Transilvania. 

Participanții au fost evaluați de evaluatori independenți instruiți, care nu cunoșteau tratamentul primit de elevi. Rezultatele au arătat că intervenția a avut efecte clare asupra competențelor urmărite direct prin program. Elevii care au participat la activitățile speciale și-au îmbunătățit semnificativ cunoștințele privind cuvintele predate și au înțeles mai bine textele și mesajele orale care conțineau aceste cuvinte. Mai mult, aceste beneficii nu au dispărut odată cu încheierea programului, fiind observate și la evaluarea realizată opt luni mai târziu.

În privința vocabularului, a fost evaluată măsura în care participanții cunoșteau unele dintre cuvintele incluse în programul de intervenție. Participanților li s-a cerut să explice sensul a 20 de cuvinte selectate aleatoriu. Evaluatorii au mai cuantificat capacitatea participanților de a înțelege mesaje narative transmise oral, cu ajutorul unei evaluări de înțelegere a ascultării care includea cuvinte de vocabular predate în cadrul programului. 

De asemenea, a fost evaluată înțelegerea lecturării unui text narativ care includea cuvinte predate, prin solicitarea ca elevii să citească povestea și să răspundă la 12 întrebări cu răspuns deschis.

Progres similar la elevii romi monolingvi și la cei nonromi 

Potrivit cercetătorilor care au interpretat rezultatele studiului, a existat un efect imediat semnificativ și unul întârziat în ceea ce privește competențele lingvistice și de alfabetizare în ceea ce privește cuvintele predate. 

„Efectele asupra vocabularului standardizat au fost semnificative statistic imediat după intervenție pentru elevii cu un vocabular inițial mai slab. A existat, de asemenea, un efect principal semnificativ asupra vocabularului standardizat la 8 luni distanță. Elevii romi monolingvi și cei nonromi au progresat într-un ritm similar la majoritatea măsurătorilor, dar efectele asupra elevilor romi bilingvi au fost semnificativ mai mici la testele de vocabular și înțelegere a ascultării, care includeau cuvintele predate”, afirmă autorii. 

Rezultatele sugerează că utilizarea unei alte limbi în mediul familial poate reprezenta o provocare suplimentară pentru dezvoltarea competențelor în limba de predare, în special în condiții de sărăcie și acces limitat la resurse educaționale.

Elevii din grupul experimental au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a vocabularului predat în timpul procesului de învățare, precum și o îmbunătățire a înțelegerii orale și a celei scrise, a poveștilor care includeau cuvintele din vocabularul predat.

Cercetarea a avut și limitări importante. Deși elevii au învățat cu succes cuvintele incluse în program și au înțeles mai bine textele care le conțineau, aceste progrese nu s-au transferat în mod semnificativ către alte competențe academice evaluate prin teste standardizate. Nu au fost observate îmbunătățiri relevante în ceea ce privește fluența citirii cuvintelor, înțelegerea generală a lecturii, înțelegerea generală a mesajelor orale sau capacitatea de redactare a compunerilor.

„Constatările noastre au fost oarecum în concordanță cu rezultatele majorității intervențiilor lingvistice realizate predominant în țările vorbitoare de limbă engleză, în sensul că elevii din grupul experimental și-au îmbunătățit semnificativ vocabularul predat în cadrul intervenției, precum și înțelegerea ascultării și lecturii textelor care includeau cuvintele de vocabular predate. 

Intervenția a arătat efecte pozitive asupra măsurătorilor standardizate de vocabular, deși efectele au fost semnificative statistic imediat după intervenție doar pentru elevii cu vocabular standardizat inițial scăzut, iar efectul principal a fost semnificativ la 8 luni distanță. Este un rezultat obținut în premieră, întrucât literatura existentă a arătat constant că intervențiile de vocabular nu prezintă efecte de transfer asupra măsurătorilor standardizate”, se mai susține în studiu.

Vocabular îmbunătățit semnificativ

Cercetătorii afirmă că rezultatele par să reprezinte primele dovezi promițătoare care arată că programele educaționale pot îmbunătăți semnificativ abilitățile lingvistice și de alfabetizare ale elevilor romi monolingvi în același ritm cu colegii lor nonromi și pot opri tendința observată în studiile care au indicat un decalaj în creștere între aceste două grupuri etnice atunci când nu sunt furnizate proceduri intense de învățare.

Concluzia principală a studiului este că programele de dezvoltare a limbajului pot genera beneficii reale și de durată pentru copiii din comunități dezavantajate, însă efectele lor sunt limitate atunci când nu sunt combinate cu intervenții care să vizeze simultan citirea, scrierea și alte aspecte ale mediului educațional și familial. 

„Acest studiu arată că o intervenție lingvistică ce vizează copii dezavantajați din punct de vedere socioeconomic poate duce la câștiguri semnificative statistic în ceea ce privește vocabularul, înțelegerea ascultării și a lecturii, atunci când performanța lor este evaluată cu teste care includ unele dintre cuvintele predate. 

Cu toate acestea, aceste efecte sunt dificil de generalizat la măsurătorile standardizate atunci când grupul de control beneficiază de lecții de limbaj în grupuri mici, concepute de profesori. Este posibil ca efectele intervenției noastre să fi fost mai mari dacă grupul de control ar fi fost expus unui tratament diferit (nonlingvistic). Este, de asemenea, posibil ca procedura să fi avut un impact mai mare asupra abilităților de lectură și scriere dacă am fi inclus componente de lectură și scriere în intervenția noastră”, susțin cercetătorii din România și Norvegia. 

Autorii recomandă ca viitoarele programe destinate copiilor aflați în risc educațional să fie mai complexe și să includă componente integrate de limbaj, lectură și scriere, pentru a produce efecte mai puternice asupra succesului școlar pe termen lung.

Reading Research Quarterly (RRQ) este principala revistă academică internațională din domeniul cercetării privind lectura și alfabetizarea. Este considerată revista-lider la nivel global în domeniu, în care sunt publicate cercetări multidisciplinare despre alfabetizare pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv cele mai recente studii privind metode, rezultate, efecte și implicații. RRQ este o publicație oficială a International Literacy Association.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro