La 25 de ani, o ingineră din România dezvoltă un model de inteligență artificială pentru echipa de Formula 1 Williams: „Îmi place foarte mult să merg la muncă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La 25 de ani, Ana Băltărețu lucrează la Formula 1, în cadrul echipei Atlassian Williams Racing, unde se ocupă de dezvoltarea, antrenarea și implementarea unui model de inteligență artificială.
Cuprins:
- „Am încercat multe lucruri și am văzut ce mi se potrivește”
- „Facultatea din afară mi-a deschis orizonturile”
- „Sistemul românesc are probleme structurale serioase”
- „Nu mi-am ales acest drum pentru că visam la Formula 1”
- „Mă focusez pe înțelegerea esenței”
- „Simt că avem potențialul să influențăm industria tech, în general”
- „Vreau să am un impact pozitiv asupra lumii”
Pasionată de matematică și fizică de la o vârstă fragedă, tânăra a absolvit Universitatea Tehnică din Delft, Țările de Jos, iar apoi a trecut printr-un proces de recrutare extins, pentru a face parte din echipa britanică. Într-un interviu Libertatea, inginera a vorbit despre sistemul de învățământ românesc vs cel internațional, despre întrebările pe care și le-a pus și care au condus-o la jobul din prezent, cât și despre planurile sale de a dezvolta modele IA mai eficiente și mai sustenabile.
„Am încercat multe lucruri și am văzut ce mi se potrivește”
Originară din Cluj-Napoca, Ana Băltărețu a fost pasionată de matematică, fizică și jocuri video, încă de mică. „Obișnuiam să dezasamblez jucării vechi și să le recombin în configurații noi”, spune ea.
Pasiunea pentru robotică a venit abia în liceu, când a participat la competiția First Tech Challenge, unde a fost membru fondator și team leader al echipei PrimeTech, de la Liceul de Informatică Tiberiu Popoviciu. Organic, tânăra și-a dezvoltat atracția pentru tehnologie și prin faptul că a participat la foarte multe activități conexe.
„Am fost la Olimpiada Națională de Informatică (ONI), la competiția First Tech Challenge (FTC) de robotică, am participat la hackathoane de weekend, unde construiești proiecte în 48 de ore, dar și la proiecte mai lungi, de vară, unde faci aplicații în echipă. Cred că tocmai această varietate m-a ajutat să înțeleg ce îmi place cu adevărat, pentru că am încercat multe lucruri și am văzut ce mi se potrivește”, după cum explică.
În prezent, ea ocupă funcția de AI/ML Engineer în cadrul echipei Atlassian Williams Racing de la Formula 1, domeniu pe care-l consideră extrem de vast, și unde încă explorează ce îi place și ce vrea să facă pe termen lung.
„Ceea ce m-a atras aici a fost mai degrabă faptul că lucrez pe proiecte de frontieră, unde problemele sunt reale și nerezolvate, dar și faptul că pot să-mi dezvolt continuu aptitudinile. Mă interesează mai mult ce experiențe acumulez și ce pot să învăț de la oamenii din jurul meu, decât să urmez un traseu de carieră prestabilit”, precizează Băltărețu pentru Libertatea.
În Formula 1, inteligența artificială a devenit un instrument tot mai important pentru analiza datelor, optimizarea performanței și susținerea deciziilor strategice ale echipelor.
Apropo de jobul pe care-l are, inginera nu poate oferi foarte multe detalii practice, dar povestește cum se ocupă de tot ceea ce înseamnă ciclul de viață al unui model de inteligență artificială, de la colectarea datelor și antrenarea modelului, la punerea lui în funcțiune (scalabilitate, monitorizare, real-time inference).
„În acest moment, am antrenat deja un model care funcționează bine pentru cazul nostru de utilizare, și lucrez la optimizarea lui pentru a rula în timp real. În plus, fac un studiu de generalizabilitate, să mă asigur că se comportă bine în scenarii diverse”.
„Facultatea din afară mi-a deschis orizonturile”
Ana Băltărețu vorbește și despre cum a știut de la început că vrea să studieze în afara României, motiv pentru care a căutat universități care predau în engleză.
„Nu am vrut să merg în UK din cauza incertitudinii legate de Brexit, iar TU Delft era în topul ranking-urilor în domeniul meu. Am fost primul an în care au introdus examen de admitere, cu întrebări de matematică, logică și gândire computațională, deci n-au existat materiale de pregătire. Cred că m-am descurcat foarte bine la examen datorită experienței de la ONI”, adaugă ea.
A studiat Computer Science and Engineering și a avut cursuri legate de arhitecturi de calculatoare, networking, algoritmi, inteligență artificială, machine learning și computer vision. Ana menționează cum nu a avut un curs anume care a ajutat-o decisiv, dar subliniază cum facultatea i-a deschis orizonturile.
„Mi-a format o mentalitate: cum să înveți, cum să te gândești la probleme, cum să aplici metoda științifică. Asta a contat mai mult decât orice materie în sine”.
„Sistemul românesc are probleme structurale serioase”
I-a plăcut foarte mult sistemul de învățământ din afară. „Unul dintre cele mai importante lucruri la TU Delft a fost că feedback-ul studenților era colectat și implementat în mod real în fiecare an. Ca Teaching Assistant (TA), am fost o parte activă din acest proces pentru mai multe cursuri.
În România, unele materii sunt predate exact cum erau predate părinților noștri. Un alt aspect important este finanțarea: deși universitatea mea nu e cel mai bine finanțată din lume, era incomparabil mai bine susținută, atât de stat, cât și prin colaborări cu companii și granturi de cercetare”.
În același timp, prin comparație, crede că sistemul universitar românesc este cu mult în urmă și crede că nu ar fi avut aceleași opțiuni de dezvoltare în carieră dacă rămânea în țară.
„Sistemul românesc are probleme structurale serioase: lipsa resurselor (financiare, locuri de studiu, laboratoare, unelte), rezistența la schimbare și o ierarhie student-profesor care nu te tratează ca pe un om. Nu există suficientă grijă față de experiența studentului, de la orarul haotic, până la secretariatele unde trebuie să rogi să fii ajutat.
Și criteriile de admitere mi se par discutabile: când ar fi trebuit să aplic eu, nu a trebuit să dau examen pentru că participasem la ONI, ceea ce în sine nu mi s-a părut un sistem corect sau echitabil. Cred că există o metodă de admitere similară pentru unele echipe First Tech Challenge, ceea ce mi s-a părut și mai nedrept”, susține ea.
„Nu mi-am ales acest drum pentru că visam la Formula 1”
Ana a început să se uite la Formula 1 datorită unor prietene care au convins-o să vadă serialul de pe Netflix. Nu se consideră un fan care urmărește fiecare cursă, dar verifică ce se postează pe Instagram și se uită pe YouTube la câțiva creatori care fac review-uri după curse, cum ar fi Formula Duck și Race Day Cafe. „Probabil o să mă uit mai mult acum, că intrăm în perioada europeană a calendarului. Înainte, diferența de fus orar nu prea se potrivea cu programul meu”, spune inginera.
Drumul spre Atlassian Williams Racing a început când avea 24 de ani și a aplicat la un job în cadrul companiei, deși nu era complet sigură de ce-și dorește să facă din punct de vedere profesional.
„Nu mi-am ales acest drum pentru că visam la Formula 1, ci pentru că proiectele pe care le lucram erau la limita a ceea ce se poate face în domeniu, și oamenii de la care puteam învăța mi s-au părut excepționali. Practic, mă interesau mai mult întrebările: ce skill-uri îmi dezvolt, pe ce proiecte lucrez, de la cine pot învăța, decât titlul sau industria în sine. Nu știu dacă voi face asta toată viața, și cred că e sănătos să nu știi. Prefer să adun experiențe și să rămân deschisă, decât să mă fixez pe un singur traseu”, completează Băltărețu.
„Mă focusez pe înțelegerea esenței”
Procesul de recrutare a fost unul în patru etape, așa cum îl descrie: o evaluare online de personalitate, un interviu de grup axat pe abilități de comunicare și leadership, un interviu tehnic de matematică și programare, și un interviu general de IA.
„Ce mi-a plăcut a fost că întrebările tehnice erau mai degrabă conceptuale, se concentrau pe înțelegere și raționament, nu pe detalii specifice. Întregul proces a durat aproximativ două luni, de la aplicare până la ofertă. Sincer, mi-a plăcut, pentru că mi s-a părut foarte specific pentru rolul ăsta, nu un interviu generic. Și cred că mulți oameni se descurajează să aplice la astfel de companii pentru că se gândesc că «nu sunt suficient de buni», dar eu zic că merită întotdeauna să încerci”.
Ana vorbește și despre cum facultatea din străinătate a ajutat-o mult să ajungă unde este acum, dar ea vrea să pună accentul pe altceva, și anume pe modul în care a trăit experiența.
„Modul în care am trăit eu experiența a făcut diferența, nu universitatea în sine. Contează enorm cât de mult îți pasă, ce îți propui să înveți și cum te raportezi la ce ți se predă. Pentru mine, un lucru central a fost echilibrul dintre muncă și viața personală, și să încerc cât mai multe lucruri. Am observat asta încă din liceu: mulți oameni se concentrează obsesiv pe note, fără să înțeleagă esența a ceea ce li se predă. Eu mă focusez pe înțelegerea esenței”.
„Simt că avem potențialul să influențăm industria tech, în general”
Tânăra mărturisește că-i place foarte mult să meargă la muncă și crede că asta spune multe.
„Echipa mea e formată din oameni foarte deștepți, interacționez cu persoane din multe echipe diferite, și sunt sincer surprinsă și fericită că ei ascultă ideile și opiniile mele, indiferent de nivelul de senioritate. Un alt lucru care îmi place e vizibilitatea pe care o are F1. Simt că avem potențialul să influențăm industria tech, în general, tocmai pentru că sportul e atât de mediatizat.
Și apreciez contactul direct cu sponsorii. De exemplu, oameni de la Anthropic (n.r. - companie americană cunoscută pentru modelul de inteligență artificială Claude) au fost fizic pe site să discute cu noi, ceea ce e o experiență destul de rară. Însă ce mă entuziasmează cel mai mult, pe termen lung, sunt etica și sustenabilitatea. Avem o subechipă dedicată sustenabilității și mi-ar plăcea să contribui mai mult acolo în viitor, pentru că e un domeniu care mă preocupă profund”.
Cât despre modul în care munca ei poate să influențeze o cursă sau performanța mașinii, Ana explică: „Gândește-te la asta în felul următor: avem o cantitate enormă de date, iar eu lucrez la structurarea lor într-un mod care să ajute oamenii să ia decizii mai bune. Personal, mă concentrez în special pe două lucruri: explainability, adică să înțelegem de unde vin output-urile modelului, și generalizabilitate, adică să vedem cum se comportă modelul în condiții diferite, de la curse diferite la piloți diferiți, cum e influențat de vreme, și cum reacționează în condiții care nu sunt foarte probabile”.
„Vreau să am un impact pozitiv asupra lumii”
Am întrebat-o pe Ana Băltărețu cum își dorește să evolueze cariera pe care o are și a răspuns cum, nerealist vorbind, vrea să rezolve problema P vs NP (n.r. - cea mai importantă problemă nerezolvată din informatică și din matematica modernă) și să vindece cancerul.
„Mai realist, vreau să am un impact pozitiv asupra lumii, să o las un pic mai bună decât am găsit-o. Ca mulți din generația mea, sunt preocupată de viitorul planetei. Mă interesează să găsesc moduri prin care să folosim IA-ul într-un mod mai eficient din punctul de vedere al resurselor.
Soluția standard în industrie e să faci modele din ce în ce mai mari, dar eu mă concentrez pe modele cât mai mici și mai eficiente pentru cazurile noastre specifice de utilizare. F1 e un loc bun pentru asta, pentru că există un cost cap și ești încurajat să optimizezi tot. Și îmi place vizibilitatea sportului: sper că dacă oamenii văd ce poți realiza cu resurse limitate, poate vor începe să ia în considerare și ei astfel de lucruri”, încheie ea.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
