Corcodelul de iarnă și pescărușul roz alb, cele două specii foarte rare de păsări identificate de specialiști în Delta din Carpați

Corcodelul de iarnă este o specie rar întâlnită în centrul și sudul Europei, care preferă climatul rece al Europei de Nord și Asiei Central-Nordice, distribuția sa ajunge până pe coastele estice ale Asiei. În timpul sezonului de cuibărit, corcodeii de iarnă frecventează habitatele umede de stepă și lacurile boreale deschise cu vegetație de mlaștină care sunt înconjurate de stuf, iazuri și ocazional pe râuri. Iernează, de obicei, în habitate cu apă salmastră, golfuri sau lacuri cu întindere mare de apă. Penajul este asemănător cu cel al corcodelului cu gât negru, diferențiat prin gât mai scurt și roșu, penajul corpului este, de asemenea, roșu pe piept și abdomen, precum și pe laterale. Vara, moțurile gălbui ce încojoară ochiul se pot distinge de la distanță, iar culoare roșiatică poate fi confundată cu negru. În penajul de iarnă se deosebește de corcodelul cu gât negru prin laturile capului și gâtului mai albe, ciocul drept și fruntea teșită. Se hrănește în general cu artropode acvatice, în sezonul de cuibărit, și cu pești mici și crustacei, în sezonul de iarnă. Lungimea corpului este de 31-39 cm, iar anvergura aripilor este de 46-55 cm, cu o masă corporală de 300-570 g. Longevitatea maximă atinsă în sălbăticie este de 5-6 ani, conform pasaridinromania.sor.ro.

Pescăruşul roz alb, denumit şi martin cu cioc subţire, este o specie caracteristică lacurilor interioare şi coastelor nisipoase marine. Apare şi pe păşuni sau în zone mlăştinoase. Lungimea corpului este de 42-44 cm şi are o greutate de 220-350 g. Anvergura aripilor este de circa 102-110 cm. Adulţii au înfăţişare similară. Penajul capului şi abdomenul sunt albe cu nuanţe roz-trandafirii, iar ciocul este roşu. Se hrăneşte cu insecte, larve, scoici, melci şi peşti mici, mai notează sursa citată.

Ca și în anii precedenți, sezonul de reproducere 2017 a fost unul prolific pentru speciile de păsări protejate din zonele umede Dumbrăvița și Rotbav. S-au reprodus în condiții favorabile numeroase specii de păsări de interes comunitar, unele cu cifre-record de perechi. Astfel, cormoranul mic a cuibărit prin minimum 10 perechi, aici fiind în continuare singurul loc de cuibărit al său din Transilvania – Regiunea 7 Centru; stârcul de noapte prin 25-30 perechi; stârcul galben prin 3-4 perechi (cel mai mare număr de perechi de când cuibărește aici); egreta mică: 15-18 perechi (cel mai mare număr de perechi de când cuibărește aici); egreta mare a oferit surpriza absolută: 18-20 de perechi, însemnând aproape 10% din populația minimă națională (cifră extrem de importantă, mai ales pentru centrul țării); stârcul roșu, prin 18-21 de perechi, reprezentând circa 2% din populația minimă națională; eretele de stuf, prin 22-23 perechi, adică peste 1% din populația minimă națională; chirighița cu obraz alb, prin 15 perechi, populația cuibăritoare dublându-se față de cea din anul 2016.

Conf. dr. Dan Ionescu, coordonatorul Societăţii Ornitologice Române – filiala Braşov, a declarat că două specii mai puțin obișnuite au rămas la Dumbrăvița pe întreaga perioadă de cuibărit.

“Ca noutăți, două specii mai puțin obișnuite au rămas la Dumbrăvița pe întreaga perioadă de cuibărit. Este vorba despre cocor (3-5 exemplare), specie rară în România, chiar și în perioada migrațiilor, și de stârcul de cireadă (3 exemplare), pasăre ce cuibărește în România doar în Delta Dunării și câteva puncte din sud-estul țării. Deși acestea nu au cuibărit la noi, ambele se pot reproduce aici în viitor”, spune conf. dr. Dan Ionescu, coordonatorul Societăţii Ornitologice Române – filiala Braşov.

De menționat este și numărul-record de gârlițe mari, o specie de gâscă sălbatică – peste 1.100 exemplare, care au staționat la Dumbrăvița în primăvară, scrie newsbv.ro.

Citește și: VIDEO EXCLUSIV/ Afaceristul turc Abdullah Ataș se căiește și cere iertare familiei polițistului Gheorghe Ionescu

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro