Corneliu Bjola, profesor la Oxford, despre comunicarea Președinției României și a MAE în actualul context internațional: „confuză” și „lipsită de coerență”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administrația Prezidențială, condusă de Nicușor Dan, și Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, au nevoie de o unitate dedicată comunicării strategice privind diplomația digitală a României.
Cuprins:
Având în vedere că în momente de criză pe scena internațională nu există o coerență în privința mesajelor de politică externă, transmise de politicienii care fac parte din partidele de la guvernare, Libertatea a solicitat Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să explice dacă există un responsabil pentru coordonarea mesajelor care afectează poziția de politică externă a României.
„Lipsa de coerență între diversele mesaje politice vulnerabilizează poziția de politică externă a României. Semnalele confuze dezvăluie, în același timp, și lipsa de claritate a politicii externe a statului”, a explicat prof. Corneliu Bjola.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis răspunsurile la întrebările Libertatea, iar Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Universitatea Oxford, le-a comentat.
Ambasadorul român în SUA și-a „depășit atribuțiile”
După invazia militară fulger a SUA din Venezuela, pentru a-l aresta pe președintele dictator Nicolas Maduro și soția sa, a existat o lipsă de coordonare între poziția Ministerului Afacerilor Externe, exprimată în spațiul public de către ministrul Oana Țoiu, și ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru. Dacă mesajul lui Țoiu a pus accentul pe respectarea dreptului internațional, mesajul lui Muraru a fost unul care a aplaudat decizia controversată a președintelui american, Donald Trump. Mai mult, nu a existat o coordonare la nivel de mesaje politice nici între Ministerul Afacerilor Externe și premierul Ilie Bolojan sau europarlamentarul PSD Victor Negrescu.
„Muraru și-a depășit atribuțiile de diplomat prin poziția pe care a avut-o față de Venezuela. Întrebarea este de ce i s-a permis acest lucru?”, a declarat Corneliu Bjola.
De ce e importantă diplomația digitală, transmisă prin intermediul celor mai populare platforme de socializare? Pentru că ea trebuie să susțină decizia de politică externă pe diverse dosare importante ale statului român. „Trebuie să dezvolți campania de mesaje pe suportul informatic, altminteri îți slăbești poziția. Credibilitatea ta ca stat este afectată, atât pentru publicul din planul intern, ci și în plan extern”, explică Bjola.
Diplomația digitală, un nou mod de-a face politică externă
După pandemia generată de Covid, statele lumii obișnuiesc să semnalizeze, în mod constant, mesaje strategice de politică externă prin intermediul platformelor de socializare X, Facebook sau Instagram. De atunci, acest tip de diplomație publică, prin care unele state se aliază conjunctural între ele, pentru a susține o cauză comună, a devenit un mod de a face diplomație în văzul publicului.
De pildă, pe tema intenției președintelui american de a anexa ilegal Groenlanda, statele europene care au dorit să-l descurajeze pe Donald Trump au semnalizat pe platformele de socializare același mesaj de solidaritate.
Prin acest tip de diplomație, decizia de politică externă a statelor s-a democratizat, întrucât publicul larg participă mai ușor la acest tip de decizii, considerate în trecut drept un domeniu restrâns al elitei politice.
Răspunsurile MAE la întrebările Libertatea
-Cât de eficientă și unitară a fost comunicarea principalilor actori politici - președintele statului, premierul, europarlamentarii români, ambasadorii români - pe tema intervenției militare a SUA în Venezuela?
„Ministerul Afacerilor Externe nu realizează evaluări publice privind poziționările actorilor politici din România”, a răspuns MAE.
- Care este poziția oficială a MAE față de poziția publică pe care ambasadorul Andrei Muraru a avut-o privind intervenția militară a SUA în Venezuela?
„Ministerul Afacerilor Externe a comunicat public poziția oficială privind situația din Venezuela. România nu l-a recunoscut pe Nicolas Maduro drept președinte legitim al Venezuelei și consideră că acesta a perpetuat un regim nedemocratic, care a încălcat drepturi și libertăți fundamentale. Totodată, România împărtășește prioritatea combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate. MAE consideră că trebuie acordată prioritate revenirii la democrație în Venezuela, un deziderat constant exprimat de cetățenii venezueleni”, a fost răspunsul MAE.
-Care este strategia MAE pentru creșterea performanței diplomației digitale a României? Cine pregătește actorii politici pentru a dezvolta abilități de comunicare în chestiuni legate de diplomație digitală?
„MAE abordează diplomația digitală ca parte integrantă a adaptării acțiunii externe a României la transformările tehnologice globale și la reconfigurările mediului internațional. În plan extern, România este implicată activ în dosare europene și internaționale precum guvernanța digitală, securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și dezvoltarea normelor internaționale privind mediul digital, în cadrul UE, NATO și ONU. În acest context, diplomația digitală este utilizată ca instrument de politică externă, cu relevanță directă pentru competiția economică, tehnologică și de securitate și pentru poziționarea internațională a României, inclusiv prin cooperarea cu state aliate și partenere, în vederea protejării ecosistemelor digitale și limitarea influenței actorilor ostili".
-A trasat MAE un set de reguli generale de comunicare pe care să le urmeze toți actorii politici relevanți, inclusiv europarlamentarii români, pe temele legate de politică externă?
„MAE are responsabilitatea de a asigura coerența acțiunii externe a României și de a sprijini instituțiile statului în formularea și susținerea pozițiilor de politică externă. În acest sens, MAE oferă coordonare, avizare și expertiză pentru inițiativele cu dimensiune internațională ale ministerelor și autorităților publice, inclusiv din perspectiva mesajelor transmise în plan extern.
În relația cu actorii implicați în reprezentarea externă, inclusiv europarlamentarii români, MAE funcționează ca punct de referință instituțional, punând la dispoziție informații, clarificări și recomandări menite să sprijine exprimarea coerentă a intereselor României pe plan internațional. Această cooperare se bazează pe dialog și pe principiul coordonării interinstituționale, nu pe impunerea unor linii de comunicare obligatorii.
Comunicarea politică rămâne parte a mandatului fiecărui actor, în timp ce MAE se implică atunci când este necesară asigurarea alinierii pozițiilor oficiale ale României cu angajamentele sale externe și cu obiectivele de politică externă asumate".
-Există un departament în MAE care să coordoneze mesajele de politică externă ale principalilor actori politici pe subiectele importante de politică externă care survin pe scena internațională?
„În cadrul MAE există un departament responsabil de elaborarea și asigurarea implementării strategiei de comunicare și diplomație publică, ce privește atât activitatea de comunicare a Centralei Ministerului, cât și demersurile de comunicare publică ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Totuși, atribuțiile sale se limitează la structurile aferente MAE.
În ce privește coordonarea mesajelor principalelor instituții sau actori din statul român, trebuie subliniat că Administrația Prezidențială sau Guvernul are propriile linii de comunicare oficială în materie de politică externă. Pe de altă parte, ori de câte ori este necesar, în special pe aspecte punctuale sau specializate, aceste instituții solicită informații, evaluări sau propuneri de abordări și mesaje din partea MAE. De altfel, în condiții de funcționare instituțională normală, cum este cazul în prezent, consultarea și coordonarea dintre MAE și instituțiile menționate se desfășoară de o manieră permanentă și foarte strânsă".
„Cred că mai vorbim și despre o frică de responsabilitate”
Întrebat de ce la nivelul instituțiilor statului responsabile în procesul de decizie de politică externă nu există un departament care să gestioneze comunicarea strategică în perioadele de criză, Corneliu Bjola a răspuns că nu a observat un leadership pe acest domeniu, la nivelul MAE.
„Acest lucru se reflectă, de altfel, și în răspunsul MAE pentru Libertatea. Pentru comunicarea strategică, ai nevoie de trei componente:
- un sistem de monitorizare performant în sensul în care trebuie să urmărești toate narativele care te afectează diplomatic în diferite comunități din străinătate. Germania, Italia, Franța dezvoltă astfel de sisteme de monitorizare;
- capacitate de răspuns rapid astfel încât narațiunile care se proiectează împotriva ta să nu prindă contur, să nu ajungă să se cristalizeze. Odată ce se solidifică anumite percepții, aceste percepții se modifică greu;
- dezvolți campanii în spațiul public”, explică Corneliu Bjola.
Corneliu Bjola consideră că ar fi nevoie de o coordonare de comunicare strategică între MAE, Cotroceni, MApN sau europarlamentarii români, în funcție de subiectul public de politică internațională, aflat în dezbatere publică.
„O unitate care să coordoneze comunicarea strategică ar fi fost mult necesară. Evenimentele se derulează cu viteză extraordinară, iar la acest moment, comunicarea dintre instituții este deficitară. Cred că mai vorbim și despre o frică de asumare a responsabilității. O frică să nu iasă prost. Persoana care ar coordona acest departament de criză este mai importantă decât locul în care ar funcționa această unitate. Tinerii sunt mai deschiși la comunicarea digitală. Cel mai bine ar fi ca această unitate să fie în subordinea președintelui”, a conchis profesorul Corneliu Bjola.
De ce este importantă diplomația digitală și care este rolul ei
Deși, în democrațiile consolidate din Europa, diplomația digitală reprezintă deja un domeniu distinct de cercetare în domeniul relațiilor internaționale, instituțiile din România privesc cu neîncredere această ramură a diplomației, susține prof. Corneliu Bjola.
„Mai demult, acum zece ani, când a apărut acest subiect de diplomație digitală, îmi amintesc că această idee nu era considerată adevărata diplomație, că are o importanță secundară, un fel de Cenușăreasa. L-am auzit chiar și pe Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe, care susținea acest lucru”, explică Bjola.
În cadrul unui manual explicativ privind diplomația digitală, prof. Bjola a explicat rolul acestui domeniu.
În principiu, activitățile de diplomație publică variază în funcție de trei dimensiuni: comunicarea zilnică, comunicarea strategică și construirea unei relații între instituțiile de politică externă și diverși actori.
Comunicarea instituțională zilnică implică explicarea contextului și a rațiunii deciziilor de politică internă și externă către mass-media internațională. Obiectivul este unul dublu:
(a) să se asigure că toate inițiativele de politică externă sunt însoțite de clarificări de sprijin, astfel încât acestea să fie mai bine înțelese de actorii care sunt afectați de ele;
(b) să se asigure că narațiunile care pot afecta negativ imaginea țării sau politica sa externă sunt abordate rapid, astfel încât impactul lor potențial asupra publicului străin să fie atenuat în timp util.
„Perioada pentru astfel de activități este scurtă - ore sau zile -, deoarece problemele apărute trebuie abordate rapid, înainte de a ieși din atenția publicului. Datorită naturii ramificațiilor lor, declarațiile importante de politică externă necesită implicarea ministerelor de Externe”, explică Bjola.
Crizele internaționale sunt gestionate cel mai bine de ministerele de Externe împreună cu ambasadele relevante, în timp ce problemele specifice fiecărei țări pot fi abordate mai bine la nivel local de către ambasador și personalul ambasadei.
Comunicarea strategică servește la consolidarea sau chiar promovarea temelor centrale ale politicii externe prin campanii atent concepute, evenimente simbolice și crearea de rețele instituționale. Acest proces implică o orientare atentă către multiple categorii de public, pe parcursul a câteva săptămâni sau luni.
Construirea de relații presupune dezvoltarea de relații durabile cu persoane-cheie (de exemplu, politicieni, lideri de afaceri, jurnaliști, antreprenori culturali sau academicieni) pe parcursul mai multor luni și ani, prin burse, schimburi, formare, seminarii și conferințe. Scopul acestor activități de construire a relațiilor, explică Bjola, nu este de a promova conversia ideologică și de a induce elitele străine să fie de acord cu orice politică pe care țara gazdă ar putea alege să o promoveze. În schimb, obiectivul este de a crea condiții pentru ca ei să aibă o înțelegere mai aprofundată a matricei politice, economice și culturale a țării cu care interacționează.
