„Cosirea mozaicată”, un fiasco la Timișoara. Orașul a fost invadat de buruieni, după ploile abundente din aprilie: „Toate parcurile arată ca abandonate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Timișoara a anunțat la finalul lunii martie 2025 testarea unui nou concept de întreținere a spațiilor verzi: cosirea mozaicată pentru protejarea solului și a biodiversității.
Cuprins:
- „Gestionare responsabilă a cositului ierbii”
- Tehnică menită pentru o vegetație variată
- Invazie de buruieni și nemulțumiri
- DSP a avertizat în privința căpușelor
- Dominic Fritz: „Biodiversitate, da – aspect neîngrijit, nu”
- Explicațiile eșecului, în opinia unui expert în peisagistică
- „Orașele devin refugii pentru polenizatori”
„Gestionare responsabilă a cositului ierbii”
„Primăria Municipiului Timișoara adoptă măsuri pentru protejarea solului și biodiversității printr-o gestionare responsabilă a cositului ierbii. Astfel, societățile de întreținere a spațiilor verzi vor aplica o cosire mozaicată - pe bucăți, și vor extinde perioada dintre intervenții în aceeași zonă pentru a sprijini polenizatorii, păsările și solul în lunile de primăvară”. Așa era anunțată în 20 martie 2025 „cosirea mozaicată” de la Timișoara.
Municipalitatea mai explica atunci că „această metodă, folosită deja în multe orașe europene, contribuie la un spațiu urban mai verde și menține un echilibru între aspectul estetic și mediul înconjurător sănătos”.
„Iarba mai înaltă dezvoltă rădăcini puternice, reține mai bine apa și previne compactarea terenului. Florile spontane, precum păpădia și trifoiul, oferă hrană polenizatorilor, iar iarba mai înaltă creează un habitat sigur pentru fauna locală. Prezența insectelor înseamnă o sursă mai mare de hrană pentru păsări și menține populația acestora în mediul urban. Odată cosită, materia organică suplimentară îmbogățește solul și reduce riscul de eroziune”, erau alte argumente ale implementării conceptului.
Tehnică menită pentru o vegetație variată
Un alt beneficiu scos în evidență de Primăria Timișoara a fost acela că se consumă mai puțin combustibil la cosirea ierbii și astfel sunt mai puține emisii de carbon.
„În plus, vegetația mai înaltă reduce necesarul de udare prin menținerea umidității, generează mai multă umbră la sol și ajută la reglarea temperaturii în oraș. Totodată, vegetația mai variată îmbunătățește estetica orașului. Astfel, Timișoara devine un exemplu de oraș care integrează natura în spațiul urban, oferă un mediu mai sănătos pentru locuitori și contribuie la protejarea biodiversității”, mai transmitea municipalitatea.
La vremea anunțului, viceprimarul Ruben Lațcău spunea că zonele netunse nu vor fi mai mari de 20-30% din suprafața unui scuar, iar odată ce florile vor dispărea și va crește iarbă se va tunde „la ras”.
Invazie de buruieni și nemulțumiri
Pentru a pune în aplicare noul concept de „cosire mozaicată”, firmele de întreținere a spațiilor verzi au tăiat iarba pe lângă alei și au lăsat suprafețe mari neatinse. Pe fondul ploilor din luna aprilie parcurile au fost invadate de buruieni, stârnind nemulțumiri majore în oraș.
„Am citit despre «metoda mozaicată» adoptată și de Timișoara, dar nu cred că prin țările civilizate din Europa parcurile sunt pline de bălării și buruieni cum sunt în Timișoara. Nu este posibil așa ceva. Nu avem nevoie de dezvoltarea căpușelor și țânțarilor în toată bălăria asta. Toate parcurile arată ca și cum ar fi abandonate”;
„Iarba este tăiată selectiv. Încă sunt locuri care nu au fost cosmetizate. În multe zone, lalelele nu se văd de buruieni. Este jenant”;
„Ce face Horticultura de absolut toate parcurile arată execrabil? În Parcul Copiilor iarba este până la genunchi. Chiar atât de greu să fie să ai grijă de parcurile din orașul acesta? Vă rugăm să tăiați iarba”, sunt doar câteva dintre reclamațiile depuse de cetățeni pe platforma de sesizări a Primăriei Timișoara.
DSP a avertizat în privința căpușelor
Pe fondul nemulțumirilor în creștere ale cetățenilor, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a transmis vineri, 25 aprilie 2025, că „având în vedere condițiile meteorologice actuale, caracterizate prin ploi urmate de încălzire rapidă, ce favorizează transmiterea Bolii Lyme, a notificat Primăria Municipiului Timișoara și a recomandat instituirea de urgență a măsurilor de combatere a căpușelor”.
„S-a propus derularea acțiunilor de dezinsecție printr-o firmă autorizată DDD, utilizând substanțe chimice active împotriva căpușelor. Intervențiile se vor desfășura în zone cunoscute ca fiind focare de înmulțire: spații verzi, parcuri etc.
Totodată, se recomandă efectuarea lucrărilor de cosire periodică a ierbii în zonele verzi, pentru reducerea semnificativă a habitatului favorabil dezvoltării și răspândirii căpușelor”, a anunțat Direcția de Sănătate Publică Timiș.
Dominic Fritz: „Biodiversitate, da – aspect neîngrijit, nu”
Recomandările DSP au venit după ce primarul Dominic Fritz anunțase deja că a dispus ca „în următoarele săptămâni să fie tuns tot, începând cu parcurile din centru, cu excepția unor mici zone dedicate pentru albine sau arici”.
„Biodiversitate, da – aspect neîngrijit, nu. Mulți dintre voi mi-ați scris în ultimele două săptămâni despre starea spațiilor verzi. Ce era gândit ca un proiect pilot limitat pentru unele zone în care să lăsăm natura pentru mai multă biodiversitate, s-a transformat într-o delăsare completă din partea celor care au în grijă spațiul verde”, a admis primarul Timișoarei.
În postarea de pe Facebook care însoțește anunțul, Dominic Fritz a mai spus că „echilibrul dintre ecologie și nevoile orașului e delicat și trebuie să ne adaptăm constant”. „Asta presupune să avem curajul să testăm idei noi, dar și responsabilitatea să le ajustăm atunci când nu funcționează, din prima”, a mai punctat Dominic Fritz.
Explicațiile eșecului, în opinia unui expert în peisagistică
Alexandru Ciobotă, peisagist și membru al Asociației Peisagiștilor din România, a explicat pentru Libertatea că demersul Primăriei Timișoara a avut două probleme majore. În primul rând nu a fost comunicat suficient de bine cetățenilor și, în al doilea rând, a fost realizat fără consultarea specialiștilor.
„Eu cred că administrația publică are în general și rolul de a forma opinii în societate și aici a fost o problemă în primul rând de comunicare a primăriei. Pe de altă parte, dacă ne uităm și pe Regulamentul de Restaurare a Naturii, care s-a votat anul trecut în Parlamentul European, aceste pajiști urbane sunt trecute explicit în documentele directoare ale Uniunii Europene. Întorcându-ne la cazul de la Timișoara, ceea ce am criticat și noi în relație cu administrația este faptul că ei nu implică specialiștii care ar putea să gestioneze și să coordoneze asemenea componente de infrastructură verde”, a declarat Alexandru Ciobotă.
Potrivit expertului, „ceea ce s-a întâmplat a fost o abordare generalizată la nivel de oraș”. „Aceste paginiști urbane în primul rând ar trebui să fie interconectate, să fie parte dintr-o rețea și să fie abordate strategic. Ca să concluzionez, demersul ca idee este în acord cu tot ce se întâmplă în Europa în ziua de azi, dar abordarea a fost complet greșită și nu are un temei științific la bază”, a mai explicat peisagistul.
„Orașele devin refugii pentru polenizatori”
Alexandru Ciobotă susține că Europa se confruntă o cu criză a polenizatorilor din cauza utilizării pesticidelor din agricultură. „Orașele, în cazul acesta, devin refugii pentru polenizatori. Și dacă v-ați uitat, am avut tot felul de specii polenizatoare, era plin de albinuțe, de albine sălbatice, deci ele ca idee sunt excepționale. Practic, orașele devin acest refugiu pentru faună, dar bineînțeles trebuie reglată și componenta aceasta socială în care spațiul public este împărtășit deopotrivă de oameni, de faună și biodiversitate”, a mai explicat peisagistul.
Expertul susține că „abordarea trebuie să fie în primul rând științifică și într-o largă dezbatere”. „Cel mai important la aceste pajiști. De ce se lasă ele? E o practică veche, până la urmă. Bătrânii, bunicii noștri o foloseau în rural. Tăiau iarba când era coaptă. Ce înseamnă asta? Că noi, când costim într-o anumită perioadă, pajiștea diseminează, are timp să disemineze florile și generează stratul pentru la anul. E foarte important cum facem gestiunea pe pajiștile astea. E destul de profundă tema și mi se pare că s-a vulgarizat foarte repede în urban printr-o greșeală de comunicare, printr-o greșeală de abordare și fără să fie implicați specialiști. Am ajuns să o alterăm și să bagatelizat exact cum se întâmplă în România cu majoritatea temelor”, a mai declarat peisagistul Ciobotă, pentru Libertatea.
