CCR decide asupra Legii biodiversității. România riscă aproape 1 miliard de euro din PNRR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra sesizării depuse de AUR împotriva Legii biodiversității. Decizia are o miză importantă pentru România, deoarece actul normativ reprezintă un jalon din PNRR, iar neîndeplinirea angajamentului poate pune în pericol fonduri europene de aproximativ 972 de milioane de euro.
Cuprins:
Legea biodiversității, contestată de AUR la CCR
Judecătorii CCR au amânat miercuri, 12 august, pronunțarea în acest caz pentru 17 august. Curtea trebuie să stabilească dacă legea prin care este aprobată Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030 respectă prevederile Constituției, potrivit News.
Decizia vine într-un moment sensibil, în condițiile în care România are ca termen 31 august pentru îndeplinirea acestui angajament din PNRR.
Legea a ajuns la Curtea Constituțională după ce parlamentarii AUR au contestat actul normativ imediat după finalizarea procedurii parlamentare.
În Camera Deputaților, proiectul a fost adoptat cu 177 de voturi „pentru” și 79 „împotrivă”. În Senat, forma finală a primit 79 de voturi favorabile și 27 „împotrivă”.
Senatorii AUR au votat împotriva legii.
Una dintre principalele critici formulate de AUR vizează modul în care strategia a ajuns să fie aprobată de Parlament.
Proiectul fusese inițial adoptat de Guvern prin hotărâre, însă Executivul a retras ulterior actul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat legalitatea unei hotărâri adoptate de un guvern interimar.
În plen, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a criticat această procedură și a susținut că sunt încălcate atribuțiile constituționale ale instituțiilor.
El a calificat situația drept o „batjocură fără precedent la adresa ordinii constituționale”. și a avertizat că inversarea rolurilor dintre Guvern și Parlament se poate întoarce împotriva actualei puteri.
Ce prevede Legea biodiversității
Actul normativ aprobă Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030.
Printre principalele obiective se află:
- conservarea și restaurarea ecosistemelor;
- protejarea speciilor amenințate;
- utilizarea durabilă a biodiversității;
- consolidarea capacității instituțiilor care gestionează politicile de mediu;
- consolidarea și extinderea rețelei naționale de arii protejate.
Strategia include și obiective în linie cu țintele europene și globale privind protejarea a 30% din teritoriu și 10% pentru protecția strictă.
Aproape 1 miliard de euro în joc
Miza legii depășește domeniul protecției mediului.
Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 reprezintă jalonul 31 din PNRR. Potrivit estimărilor Guvernului, neîndeplinirea acestui angajament ar putea atrage o penalitate de 972.455.220 de euro.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat în Parlament că unele dintre amendamentele introduse de PSD în timpul dezbaterilor pot afecta angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene şi pot pune în pericol banii din PNRR.
Și USR a criticat modificările, acuzând PSD că prin amendamente există riscul ca România să compromită jalonul din PNRR.
Ce se întâmplă dacă CCR respinge sesizarea AUR
Dacă judecătorii CCR resping obiecția de neconstituționalitate, legea își poate continua parcursul către promulgare.
În schimb, dacă CCR identifică prevederi neconstituționale, actul normativ poate reveni în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.
Problema este și una de timp. România trebuie să finalizeze procedura până la 31 august, adică în două săptămâni, pentru a-și îndeplini angajamentul aferent jalonului din PNRR.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, în centrul controverselor
Ședința CCR are loc și pe fondul controverselor privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” acuzațiile și speculațiile privind eventuale discuții despre dosare aflate pe rolul Curții.
Subiectul a generat însă reacții în sistemul judiciar.
Președinții curților de apel au cerut clarificarea informațiilor referitoare la întâlnire și au criticat lipsa de transparență. În opinia acestora, astfel de întâlniri sunt „profund inadecvate standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.
Mesaje similare au fost transmise duminică seară de președinții tribunalelor și judecătoriilor din România, precum și de reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii.
Pronunțarea CCR din 17 august este, astfel, importantă pe două planuri.
Pe de o parte, Curtea trebuie să stabilească dacă procedura și forma adoptată a Legii biodiversității respectă Constituția. Pe de altă parte, decizia poate influența direct calendarul prin care România trebuie să își îndeplinească un angajament din PNRR.
Miza financiară este de 972.455.220 de euro, iar termenul-limită pentru aprobarea legii este 31 august.
