Creșteri de prețuri la energie, corupție, inechitate: ingredientele revoltei violente care a explodat în Kazahstan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Manifestațiile din statul central-asiatic au început din motive economice, dublarea prețului gazului, dar au căpătat rapid o agendă politică, oamenii cerând alegeri libere și demiterea oficialilor de la vârf, a guvernului, scrie Al Jazeera. Populația este nemulțumită de faptul că profiturile țării bogate în hidrocarburi nu sunt distribuite echitabil și ajung doar la elitele politice și economice, scrie și site-ul de știri și analize Eurasianet.
Manifestanți furioși au intrat miercuri în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, ultimul act al unor proteste fără precedent declanșate de o majorare a preţului la gaz.
Forțele de securitate au încercat fără succes să oprească mulțimea, în ciuda ciocnirilor soldate cu mulți răniți și cu arestări.
Nici celelalte măsuri - mult mai conciliante - ale guvernului nu au reușit să îi liniștească pe protestatari.
Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî, scrie AFP, citată de Agerpres.
Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.
Apoi, miercuri, preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin.
Tokaev a mai declarat că va discuta problema încetării puterilor parlamentului și a posibilității de a organiza alegeri naționale anticipate, potrivit site-ului Meduza.
Iar televiziunea kazahă a relatat miercuri despre arestarea directorului unei uzine de tratare a gazului şi a unui alt responsabil din regiunea Mangystau, unde se află Janaozen. Ei sunt acuzaţi că „au majorat preţul la gaz fără motiv”, ceea ce „a dus la proteste în masă în întreaga ţară”, potrivit acestei surse.
După aceste gesturi, autoritățile kazahe au revenit la amenințări.
Furnizorul de internet Kazakhtelecom a deconectat internetul în toată țara, iar rețeaua telefonică a fost întreruptă și în Almatî
Iar în paralel, Tokaev a preluat funcția funcția de președinte al Consiliului de Securitate, înlocuindu-l astfel pe fostul lider autoritar al țării, Nursultan Nazarbaev.
În acest sens, evenimentul s-ar putea dovedi unul important, marcând o tranziție de putere în țara bogată în hidrocraburi.
Nazarbaev, ajuns la vârsta de 81 de ani, a condus Kazahstanul cu o mână de fier din 1989, înainte de a renunța la președinție pentru a prelua șefia acestui Consiliu de Securitate, de unde a continuat să controleze țara.
„Pleacă, bătrâne!”
În vreme ce informațiile din Kazahstan nu sunt foarte clare, se pare că manifestațiile sunt chiar mai ample decât cele din 2016, când țara a fost aproape blocată, scrie site-ul de analiză Eurasianet.
Și dacă ce scânteia care a declanșat furia a fost scumpirea prețurilor la energie, protestele care au urmat au căpătat o dimensiune politică.
Scandările de tipul „Pleacă, bătrâne!”, percepute drept o referire la Nazarbaev, au putut fi auzite în mai multe orașe.
Analiza Eurasianet este confirmată de opinia corespondentului Europa Liberă. „Au început din motive economice, dublarea prețului gazului, dar au căpătat rapid o agendă politică, oamenii cerând alegeri libere și demiterea oficialilor de la vârf, a guvernului”, a explicat Bruce Pannier pentru Al Jazeera.
Kazahstanul este de altfel periodic zguduit de proteste generate de frustrările societății care înțelege că bogățiile imense ale țării nu au fost distribuite corect.
Salariul mediu în țară este echivalentul a 250 de dolari, dar cifra este una oficială și cea reală ar putea fi mai mică.
Iar în vreme ce veniturile au stagnat în ultima vreme pentru cei cu salarii mici, costurile traiului au crescut, la fel și cele ale proprietăților.
O problemă majoră este și cea a corupției, care a propulsat o mână de oameni în topul bogaților lumii.
Sentimentul cetățenilor de rând a fost exprimat foarte bine de Manshuk Ergalievam directoarea unui magazin din Almatî, într-un interviu pentru Eurasianet.
„Am fi putut trăi la fel de bine ca oamenii din Dubai mulțumită veniturilor din industria petrolieră, dacă ele nu ar fi fost jefuite”, a spus ea.
Kazahstanul are într-adevăr rezerve uriașe de hidrocarburi. Potrivit Oil & Gas Journal, statul cu 19 milioane de locuitori avea rezerve de 30 de miliarde de barili de petrol în 2018, pe locul doi, după Rusia, în regiunea Eurasiatică, și pe locul 12 în lume, din acest punct de vedere.
Relevant este și faptul că statul central-asiatic este unul dintre cei mai imortanți producători de uraniu.
Reformele politice din Kazahstan sunt însă mult întârziate.
Sistemul politic este controlat ferm de guvern. Doar partidul de guvernare, Nur Otan, care deține cele mai multe locuri în parlament, și o mână de partide de fațadă, sunt înregistrate în mod oficial.
Grupările politice și organizațiile non-guvernamentale care sunt critice la adresa guvernului și a sistemului sunt închise sau forțare să își înceteze activitatea.
Ultimele proteste majore au avut loc în 2019, când Tokaev, omul ales de Nazarbaev, și-a asigurat funcția de președinte.
Îngrijorare în Rusia
Noua rundă de proteste va afecta reputația guvernului din Kazahstan, o țară considerată „relativ stabilă” în regiune, a explicat Panier, corespondentul Europa Liberă, pentru Al Jazeera.
De aceea, ceilalți lideri regionali vor privi cu atenție la evenimentele din țară.
„Îmi imaginez că toate guvernele din aceste țări vor urmări foarte atent ce se întâmplă, pentru a se asigura că nu vor face aceleași greșeli pe care autoritățile kazahe le-au făcut permițând situației să scape de sub control”, a explicat Panier.
Dincolo de asta, Kazahstanul are o importanţă crucială pentru Rusia ca partener economic, iar Nazarbaev este un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.
Prin urmare, ministerul de Externe rus şi-a exprimat speranţa într-o „revenire la normal cât mai curând posibil a situaţiei din ţară”.
„Urmărim îndeaproape evenimentele din ţara vecină şi frăţească”, a transmis Ministerul de Externe rus într-un comunicat.
„Suntem în favoarea unei soluţii paşnice a tuturor problemelor în cadru legal şi constituţional şi prin dialog, nu prin revolte de stradă şi încălcarea legilor”, a adăugat diplomaţia rusă.
