Cristian Proistosescu, expert în încălzirea globală: „În 10 ani, în București vom avea două săptămâni caniculare pe vară” 

Reputatul specialist explică, într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, cât de mult va crește numărul zilelor de caniculă în București în următoarele decenii, dar și cum va fi afectată România de încălzirea globală. 

Medaliat cu aur la olimpiada internațională de fizică

Originar din Piteşti, absolvent al Colegiului Național I.C. Brătianu din oraș în 2005, fost medaliat cu aur și bronz la olimpiada internaţională de fizică, licențiat la Princeton, Cristian Proistosescu și-a luat doctoratul la Harvard în 2016, la doar 30 de ani. 

Cristian Proistosescu (38 de ani) este de mai mulți ani profesor la University of Illinois at Urbana-Champaign, din SUA, unde predă cursuri despre climă, schimbări globale și dinamica climatului. Coordonează inclusiv un grup de lucru în domeniu. 

Un studiu complex despre încălzirea globală la care expertul român a lucrat mai mulţi ani, alături de alţi 24 de specialiști de talie mondială, a fost publicat în 2020 şi elogiat de publicaţii de top precum The New York Times, Bloomberg şi Washington Post.

Scenariul privind creșterea temperaturii cu până la 14 grade Celsius

Libertatea: O analiză a sedimentelor din Oceanul Pacific publicată în revista Nature Communication în 2024 arată că dublarea CO2 din atmosferă ar putea crește temperatura Pământului cu până la 14 grade Celsius, ceea ce depășește previziunile Grupului interguvernamental privind schimbările climatice. Cum vedeți probabilitatea unei asemenea creșteri teribile pe termen mediu și lung?
Cristian Proistosescu: Studiul acela a fost interpretat în mod greșit. O încălzire de 14 grade Celsius pentru o dublare a CO2 este posibilă, dar doar pe termen foarte lung. Vorbim aici de mii până la zeci de mii de ani, odată ce s-ar topi complet calotele glaciare. 14 grade Celsius nu sunt posibile în niciun interval relevant pentru societatea contemporană.

– În 2024, alături de mai mulți colegi de la Universitatea Washington, ați publicat un studiu grație căruia se pot face predicții privind viitorul climei cu ajutorul unor date din epoca de gheață. Care ar fi cele mai importante concluzii ale studiului?
– Da, am publicat, de fapt, un set de studii în 2024 cu echipa de la Washington unde mi-am făcut stagiul postdoctoral. A fost culminarea unor proiecte pornite acum 8 ani.

Am demonstrat că putem folosi schimbările din trecut pentru a îmbunătăți proiecțiile pe viitor. Rezultatul este undeva la mijloc. Putem elimina un scenariu teribil, de genul 14 grade Celsius – cel puțin pentru următorul secol. Dar putem elimina și scenariile optimiste, în care vom reuși să menținem încălzirea globală la sub două grade Celsius, după cum se dorește în tratatul de la Paris.

„În România vom avea parte de mai multă secetă”

– Care sunt estimările privind România? Cât de mare este riscul ca zone din România să devină aride din cauza încălzirii globale excesive și care ar putea fi acele zone?
– Zona de climat mediteraneean se va extinde la nord. În consecință, România, mai ales sudul României, va deveni, în medie, mai aridă. În același timp, deși va ploua mai puțin în medie, atunci când va ploua, furtunile vor fi mai puternice. Cu alte cuvinte, precipitațiile se vor concentra și vor cădea mai rar, dar mai puternic. Așa că, în mod aparent paradoxal, vom avea parte de mai multă secetă, întreruptă ocazional de ploi și inundații cumplite.

– Cum va afecta încălzirea globală accentuată marile orașe, inclusiv Bucureștiul?
– Vor fi două mari efecte: canicule mai lungi și mai aspre și, ocazional, furtuni și inundații mai puternice.

– Cum estimați evoluția numărului zilelor de caniculă în București pe termen scurt și mediu?
– Nu am făcut un studiu atent pe București, dar îți pot da niște estimări cu o marjă de eroare de vreo două zile. Numărul de zile caniculare, în care temperatura sare de 35 de grade Celsius, s-a dublat față de acum câteva decenii. Dacă înainte aveam, în medie, doar 5-6 zile pe vară când temperatura sărea de 35 de grade Celsius, acum avem undeva pe la 10 zile. În încă 10 ani vom avea în București două săptămâni caniculare pe vară, iar pe la jumătatea secolului aproape o lună din trei va trece pragul de caniculă.

Aerul condiționat, o soluție 

– Ce soluții distincte ar putea fi găsite pentru București privind încălzirea globală?
– O întrebare interesantă. Din punctul de vedere al creșterii de temperatură nu există o soluție distinctă, locală. Dioxidul de carbon se amestecă foarte repede în atmosferă, așa că orice emisie de carbon afectează pe toată lumea. Cu alte cuvinte, Bucureștiul contribuie foarte puțin la încălzirea din București, dar în același timp contribuie acel puțin la fiecare oraș din lume. Deși efectele se simt pe plan local, cauzele sunt globale.

Din punctul de vedere al reducerii impactului încălzirii globale există însă soluții. Probabil cea mai importantă metodă de adaptare este aerul condiționat. De exemplu, Europa are o pondere mult mai mică de locuințe cu aer condiționat decât America, și asta se reflectă în faptul că – la același grad de caniculă – mortalitatea în orașele europene este mult mai mare decât în orașele americane.

Evident, adoptarea în masă a aerului condiționat necesită energie electrică la prețuri accesibile și infrastructură de transport.

– Vor deveni verile răcoroase o specie pe cale de dispariție în viitor?
– Da. Te poți gândi așa: Asta nu este cea mai fierbinte vară din viață noastră, ci este cea mai răcoroasă vară din viața copiilor noștri.

– De ce la ora actuală se iau prea puține măsuri pentru a reduce emisiile de CO2 și de ce se implementează prea puține inovații tehnologice pentru a compensa emisiile?
– Dintr-o mulțime de factori, precum inerția tehnologică și costurile mari de schimbare a infrastructurii, mai ales în țările deja dezvoltate. Țări încă în curs de dezvoltare accelerată însă, precum China, mizează din ce în ce mai mult pe energii regenerabile și acum construiesc infrastructură în jurul energiei solare, eoliene, a mașinilor electrice, și așa mai departe.

Alt factor este unul, evident, politic. Cei care au făcut bani din tehnologiile trecutului au, momentan, mai multă putere politică și decizională decât cei care vor face bani din tehnologiile viitorului. Asta poate crea o puternică inerție politică.

Cât despre inovațiile tehnologice pentru a compensa emisiile – spre exemplu pentru a extrage dioxidul de carbon din atmosferă – nu sunt mature. Poate în vreo 30-40 de ani, dar acum sunt la nivelul unei frecții la picior de lemn.

– Ce e de făcut pentru a combate eficient încălzirea globală constantă?
– Singura soluție adevărată este să nu mai folosim combustibili fosili, să electrificăm aproape totul și să ne mutăm pe energie regenerabilă.

„Mașinile electrice vor deveni în curând mult mai ieftine”

– Care ar fi, în opinia ta, cele mai fezabile soluții în acest sens?
– Din fericire, suntem într-un punct în care tehnologia ne-ar permite să facem asta – combinația de energie solară, energie eoliană și baterii a ajuns într-un punct în care este extrem de competitivă economic cu combustibilii fosili. Problema tranziției rămâne acum în principal una economică și politică – vezi inerțiile menționate anterior.

– Cine sunt mai vinovate pentru schimbările climatice: persoanele fizice sau persoanele juridice?
– Personale juridice. Deși să nu uităm că și în aceste persoane juridice, la finalul zilei, deciziile sunt luate de persoane fizice.

Asta nu înseamnă că persoanele fizice nu au puterea de a schimba viitorul. Am menționat mai devreme că energia solară, eoliană și bateriile au devenit mai ieftine decât multe surse de combustibili fosili. Același lucru se întâmplă cu mașinile electrice, care vor ajunge curând mult mai ieftine ca mașinile cu motoare pe benzină, mai ales dacă luăm în calcul costul de combustibil și mentenanță.

Aceste schimbări s-au întâmplat, printre altele, pentru că oameni informați – persoane fizice, cu alte cuvinte – au cumpărat mașini electrice și au investit în aceste companii, când încă erau mai scumpe și mai ineficiente, pentru că le-a păsat de viitor. Asta a susținut companiile de mașini electrice și le-a permis să se dezvolte până în punctul în care au devenit competitive. 

Foto: Shutterstock

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro