„CCIR trebuie să explice cum a primit cu titlu gratuit, în timpul guvernării PSD din 2004, dreptul de a utiliza terenurile de la Romexpo. Comisia Europeană investighează – în conformitate cu legislația europeană – dacă nu cumva CCIR a primit un ajutor de stat prin concesionarea gratuită, din 2004”, a scris Prună pe Facebook.
Contactată de Libertatea, Cristina Prună a spus că informațiile au fost furnizate de Consiliul Concurenței.
Am avut o informare din partea Consiliului Concurenței, care ne-a trimis scrisoarea primită de la Comisia Europeană. Practic, aceasta spune că dreptul de folosință gratuită este ajutor de stat. Dacă va fi dată o decizie în acest sens, atunci statul trebuie să elimine acest drept de folosință și să recupereze sumele din chirii.
Cristina Prună:
Postarea sa vine după ce președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament proiectul de lege care ar fi acordat gratuit peste 40 de hectare de teren în zona de nord a Capitalei către Camera de Comerț a României.
Bătălia pe terenuri
Acesta are un proiect imobiliar gigantic, de 2,87 miliarde de euro, realizat împreună cu grupul Iulius.
Un alt grup imobiliar, NEPI, dorește însă să fie realizată o licitație pentru terenul respectiv și a acuzat că prin transferul gratuit către Camera de Comerț există un ajutor de stat ilegal.
„Acordarea concesiunii gratuite nu a fost însă suficientă. Fără dreptul de proprietate asupra terenului, CCIR nu s-ar putea asocia cu un dezvoltator imobiliar privat pentru demararea unui amplu proiect pe care îl vizează. Drept urmare, prin «Legea Romexpo» s-a urmărit trecerea celor 46 de hectare din proprietatea statului în cea CCIR”, a mai scris Prună.
Aceasta a spus pentru Libertatea că a avut și informări din partea grupului imobiliar NEPI, un concurent al grupului Iulius pe piața centrelor comerciale, dar acestea datau de la momentul aprobării legii, în septembrie 2020.
Actul normativ a fost susținut de către PMP, PNL și PSD, dar USR și UDMR au atacat-o la Curtea Constituțională. Aceasta a respins însă sesizarea.
Ce a cerut Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a retrimis însă legea în Parlament.
Șeful statului a scris în cererea de reexaminare că „valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietății private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare și să nu fie ea însăși generatoare de prejudicii”.
USR vrea ca terenurile să fie valorificate transparent
Cristina Prună scrie că, „în forma actuală, legea ar facilita obținerea unor câștiguri importante de grupuri de interese, nicidecum de către stat”.
„Terenurile Romexpo pot și trebuie să fie valorificate. Soluția nu este nicidecum trecerea lor gratuită în proprietatea CCIR. Este nevoie de o nouă abordare a legii astfel încât aceasta să seteze cadrul corect și transparent pentru valorificarea terenurilor la potențial maxim pentru statul român”.
Mai exact, USR-PLUS vrea ca statul să facă licitație. Prună a spus că legea va fi discutată în coaliția de guvernare, cu PNL și UDMR.
Camera de Comerț nu a răspuns până la acest moment solicitării Libertatea pentru o poziție în această privință.
Partenerul sud-african al grupului retrage bani din proiect
În schimb, RMB Holding – partenerul sud-african al grupului Iulius în realizarea proiectului imobiliar de la Romexpo, a demarat procedurile pentru retragerea unui credit de 50 de milioane de euro, scrie Economica.net.
Banii ar fi trebuit folosiți la realizarea proiectului de la Romexpo, dar există probleme juridice cu terenurile, conform sursei citate.
RMB Holding este acționar la RMH Property, care deține la rândul său participații în Atterbury Europe și Atterbury România.
Împrumutul de 50 de milioane de euro va fi returnat acționarilor sub formă de dividende.
Atterbury Europe a achiziționat în anul 2017 pachete de 50% la firmele prin care omul de afaceri Iulian Dascălu a realizat patru malluri în România. De asemenea, cele două părți au constituit un fond care ar urma să dezvolte proiectul Openville din Timișoara.