Iohannis a retrimis în Parlament legea prin care statul dădea gratuit terenuri de 300 de milioane de euro la Romexpo
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Klaus Iohannis a cerut, miercuri, reexaminarea legii Camerelor de Comerț, prin care statul acordă gratuit Camerei de Comerț a României (CCIR) 50 de hectare de teren în București, în zona complexului Romexpo. Aceasta avea deja anunțat un proiect imobiliar gigantic, de 2,8 miliarde de euro, care urma să fie realizat împreună cu grupul Iulius, patronat de omul de afaceri Iulian Dascălu.
Cuprins:
Președintele Iohannis consideră că „valoarea economică foarte mare a terenurilor vizate de legea supusă reexaminării impune din partea Parlamentului o analiză cu atât mai riguroasă, astfel încât activitatea de administrare a proprietății private a statului să fie una diligentă, judicioasă, conformă interesului public general, să respecte normele legale în vigoare și să nu fie ea însăși generatoare de prejudicii”, potrivit cererii de reexaminare adresate de șeful statului Parlamentului.
Iohannis cere, totodată, ca Parlamentul să stabilească mecanisme de control cu privire la rezultatele urmărite.
Neclarități juridice
De asemenea, președintele spune că există o serie de neclarități juridice în privința transmiterii proprietății și a revenirii la forma anterioară, în cazul în care nu sunt respectate prevederile legale.
În opinia noastră, sintagma «hotărâre de transmitere a proprietății» este lipsită de claritate, întrucât permite fie interpretarea că legiuitorul a avut în vedere transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul statului în patrimoniul CCIR, fie că s-a avut în vedere transmiterea dreptului de proprietate privată din patrimoniul CCIR în patrimoniul unei alte entități.Cererea de reexaminare a legii:
De asemenea, există probleme și în cazul în care Camera de Comerț vinde terenul.
„Dacă admitem interpretarea că legiuitorul s-a referit la hotărârea de Guvern prevăzută la art. III alin. (3), întrucât prin aceasta are loc o transmitere a dreptului de proprietate, atunci sancțiunea civilă ar fi trebuit să fie revocarea, iar nu nulitatea, fie ea și absolută”, scrie Iohannis în cererea de reexaminare.
„Tun imobiliar” de 300 de milioane de euro
Legea în cauză a fost adoptată de către PSD, PNL și PMP în toamna anului trecut, dar a fost contestată la Curtea Constituțională de către USR și UDMR.
USR acuza la acel moment că legea este un „tun imobiliar”.
„Ce se întâmplă azi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic. PMP a inițiat legea, PNL a pus-o pe ordinea de zi și PSD o susține. E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare din cea mai bună zonă a Capitalei. Valoarea estimată este în zona milioanelor de euro, poate 300-400 de milioane. Este vorba despre aceeași sumă pe care o investim, anual, în drumurile naționale și autostrăzile din România, sau costul construcției unei autostrăzi, ca să ne facem un ordin de mărime. Asistăm la o devalizare a statului cu mâna Parlamentului”, acuza, în data de 2 septembrie 2020, Cătălin Drulă.
Acesta era, la acel moment, liderul deputaților USR, iar acum este ministru al transporturilor.
După respingerea contestației făcute de USR la Curtea Constituțională, formațiunea i-a cerut președintelui României retrimiterea legii în Parlament.
Un fond imobiliar vrea licitație
De asemenea, legea a fost contestată de NEPI Rockastle, un concurent al Iulius în sectorul centrelor comerciale și proprietar al mai multor mall-uri din România.
Acesta acuza că legea oferă ajutoare de stat ilegale și a făcut plângere inclusiv la Comisia Europeană.
NEPI dorește ca statul să facă licitație pentru terenuri sau pentru drepturile de dezvoltare imobiliară.
Cum argumenta Camera de Comerț
De partea cealaltă, Camera de Comerț argumentează că statul ar trebui să îi acorde terenurile pentru că acestea au fost ale sale și înainte de 1989.
De asemenea, instituția a primit în anul 2004 drepturile exclusive de administrare asupra terenului până în anul 2053.
În fine, Camera de Comerț susține că proiectul său ar fi adus la buget 345 de milioane de euro anual.
