Criza economica actuala: cacealmaua lăcomiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După 1990, unii bancheri iresponsabili au inoculat populaţiei ideea că se poate cumpăra la nesfârşit pe credit. Sistemul a funcţionat o perioadă, s-au strâns datorii peste datorii, dar economia mondială a intrat acum în colaps. Bancherii şi-au luat însă comisioanele grase din morişca financiară declanşată, lăsând acum greul pe umerii plătitorilor de impozite. Despre un asemenea pericol avertiza cu 250 de ani în urmă Adam Smith, părintele teoriei economiei de piaţă. El vorbea atunci despre moralitate în economie.
Economia societăţii omeneşti se dezvoltă în salturi, adică în cicluri economice. Ca orice tip de existenţă din Univers, un asemenea interval e o chestie care se naşte, trăieşte şi moare. Pentru exemplificare, ca într-o poveste, să spunem că la un moment dat toţi oamenii merg cu bicicleta. Un individ inventează însă automobilul. Această invenţie e asimilată de industrie şi încep să se producă multe autovehicule. Dezvoltarea industriei autoturismelor creează mai multe locuri de muncă, adică apar mai mulţi salariaţi, care înseamnă mai mulţi cumpărători, acest lucru dezvoltă industria bunurilor de larg consum, se dezvoltă segmentul transporturilor etc. Astfel ciclul economic înregistrează o creştere. Dar vine o zi în care toţi oamenii îşi vor fi cumpărat deja automobile, iar piaţa e suprasaturată. Nu se mai achiziţionează maşini, se închid fabricile de profil, apar şomeri, nu se mai cumpără produse de larg consum şi astfel întreg mecanismul se prăbuşeşte. Aceasta este criza economică de supraproducţie.
În momentul în care toată lumea merge cu maşina, cineva inventează avionul. Invenţia este asimilată industrial şi se dezvoltă un alt ciclu economic, aşa cum am arătat mai sus, care se va sfârşi cu o altă criză economică. Luând în considerare faptul că au mai fost crize economice, se pune întrebarea: de ce nu s-a prevenit declinul început în 2007?
Colapsul din prezent e atipic
Specialiştii spun că actualul colaps economic este mult mai complicat, este atipic. De ce? În plină dezvoltare economică a anilor '90, după căderea blocului socialist, unii bancheri, văzând că este rost de profit, au început să dea împrumuturi într-un iureş din ce în ce mai ameţitor, pentru a împinge de la spate comerţul şi a câştiga din dobânzi, apoi au girat cu aceste datorii ale populaţiei alte împrumuturi, adică s-au tot adunat bani virtuali peste bani virtuali. A rezultat o falsă acumulare de capital, iar în relaţia bani-marfă-bani elementul monetar a devenit o ficţiune, din care bancherii au câştigat comisioane grase - de data asta în bani reali. În anii '90 însă, o anumită zonă a pieţei s-a suprasaturat cu produse şi s-a declanşat criza. Abia atunci s-a observat că tot eşafodajul fusese bazat pe bani virtuali, pe datorii ce urmau să fie plătite, dar care fuseseră contabilizate ca sume existente deja în seifurile băncilor. Adică totul s-a bazat pe minciună.
Bancherii imorali, ajutaţi cu banii contribuabililor
Criza a început în Statele Unite ale Americii, ţara cea mai puternică din lume, şi s-a extins pe mapamond. Statul american a cumpărat majoritatea acţiunilor din băncile cu probleme, adică a acoperit acel deficit cu bani de la bugetul de stat, ca să nu se prăbuşească. Acest lucru e însă imoral, deoarece au fost ajutaţi cu banii contribuabililor exact acei finanţişti speculanţi care au declanşat criza, din lăcomie. Altfel spus, aceasta e o criză a lăcomiei şi a imoralităţii. Putea fi prevenită? Da, pentru că există o teorie veche de 250 de ani, care vorbeşte exact despre nevoia de moralitate în relaţiile economice, idee de care nu se mai ţine cont de mult timp în comerţul mondial. A fost scrisă de Adam Smith, părintele capitalismului, un economist citat în toate manualele de specialitate. Din păcate, exact lucrarea care vorbea despre moralitatea economică a fost "făcută uitată".
«Problemele se vor acutiza, cel mai probabil, în cursul anului viitor»
"Părerea mea e că actuala criză economică e atipică şi se va agrava în cursul anului viitor. A pornit din lăcomia oamenilor de a avea mult şi repede, precum şi din lăcomia băieţilor de pe Wall Street de a da împrumuturi din ce în ce mai riscante, din care ei şi-au luat comisioane grase, şi de a atrage bănci serioase în această cursă a câştigurilor mari cu orice risc, totul devenind un uriaş balon de săpun. Deci suntem într-o criză economică imorală. De ce sprijină acum statele, în special SUA, unde funcţionează sintagma «cine greşeşte plăteşte», aceste bănci vinovate de colaps? Sistemul bancar mondial e atât de strâns legat, încât închiderea unor unităţi financiare ar determina oamenii să-şi retragă banii din toate băncile, lucru care ar crea un dezastru economic de proporţii. Este de aşteptat, teoretic, o ajustare a consumului, deci a producţiei, iar relaţia cerere-ofertă va intra în normalitate, dar nu se ştie când şi, oricum, nu fără convulsii. Vom consuma doar de banii pe care îi avem, nici mai mult, nici mai puţin. Adam Smith avea dreptate, acum se verifică acest lucru, la baza economiei trebuie să stea moralitatea, responsabilitatea celor bogaţi faţă de societate", ne-a spus Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor între 2004 şi 2005.
Adam Smith, părintele economiei de piaţă, ne-a atenţionat de acum 250 de ani
Adam Smith (1723 - 1790) a fost un om politic şi economist scoţian. Este părintele economiei de piaţă, bazată exclusiv pe cerere şi ofertă, în care orice restricţie sau intervenţie din partea statului sunt excluse. Totodată însă, Adam Smith a atras atenţia, în lucrarea "Teoria sentimentelor morale", că nu e suficient ca oamenii să se bucure singuri de propria bogăţie, ci trebuie să o investească spre binele tuturor. Adică un om bogat trebuie să fie corect faţă de societatea care l-a îmbogăţit, altfel se ajunge la convulsii economice şi sociale. În general, ideile lui Smith sunt material didactic în toate manualele de economie, mai puţin "Teoria sentimentelor morale". Faptul că nu s-a ţinut cont de această lucrare a dus la criza economică de astăzi.
Ce are de făcut România?
Pentru România este momentul investiţiilor masive în infrastructură, un potenţial extraordinar pentru ţara noastră. Acest lucru va revitaliza economia. Populaţia trebuie să renunţe la ritmul consumerist din ultimii ani, adică mai uşor cu shoppingul. Nu o să mai cheltuim pe datorii, ci o să ne întindem doar cât ne este plapuma, a declarat Ionuţ Popescu.
Omenirea a mai fost zguduită de patru crize economice
Prima criză care a marcat economia mondială a fost între anii 1815 şi 1818, iar a doua criză, foarte dură, a fost în perioada 1846 - 1847, care a prefaţat revoluţiile din 1848. A urmat, în 1859, o perioadă de avânt a economiei de tip capitalist, dar în 1873 a apărut o altă criză puternică, ducând până la urmă la izbucnirea primului război mondial. Cea mai profundă criză pe care a cunoscut-o economia capitalistă a fost între 1929 şi 1933. A debutat în SUA, cu prăbuşirea bursei new-yorkeze. Dar ăsta a fost doar semnalul de suprafaţă, aşa cum este şi acum. Adevărata criză este jos, în structurile de bază ale economiei.
alexandra.blidar25 25.10.2023, 09:44
Foarte interesant acest articol