Christian Davies, Seul
Cuprins:
Luna aceasta, Coreea de Sud și SUA au organizat cele mai recente exerciții navale comune
Distrugătoarele și avioanele de patrulare au exersat răspunsurile la potențiale incursiuni ale dronelor și forțelor speciale nord-coreene peste granița maritimă.
„Cu puterea copleșitoare a flotei combinate Coreea de Sud-SUA, vom riposta cu fermitate împotriva oricărei provocări inamice”, a declarat comandantul marinei sud-coreene, Ryu Yoon-sang.
Dar, în spatele expresiilor stereotipe de hotărâre comună, experții descriu o serie de crize posibile care se prefigurează în relațiile dintre SUA și Coreea de Sud.
În ciuda unei alianțe care datează de zeci de ani, cele două țări amenință să se îndepărteze pe probleme sensibile legate de comerț, securitatea regională și amenințarea nucleară nord-coreeană în creștere.
Când președintele american Donald Trump a anunțat o taxă „reciprocă” de 25% asupra importurilor coreene, oficialii sud-coreeni au fost șocați.
Ei credeau că un acord de liber schimb cuprinzător și de lungă durată, în temeiul căruia Coreea de Sud nu percepe efectiv taxe vamale asupra produselor americane, îi va diferenția.
Seul se teme de presiunile SUA
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8269427c0524cee4564d7d1335e59692.jpg)
Decidenții politici de la Seul se tem, de asemenea, că obsesia Americii pentru ascensiunea Chinei o va determina să neglijeze eforturile de descurajare împotriva Phenianului, exercitând în același timp presiuni asupra Coreei de Sud pentru a adopta o poziție mai conflictuală față de Beijing.
Deși multe dintre aceste temeri reflectă tensiuni de lungă durată, ele au fost exacerbate de revenirea la putere a lui Trump, ale cărui declarații repetate de admirație pentru dictatorul nord-coreean Kim Jong Un contrastează cu atitudinea sa adesea disprețuitoare față de Coreea de Sud.
În timpul primului său mandat, Trump a amenințat că va retrage acordul de liber schimb dintre Coreea și SUA (KorUS), intrat în vigoare în 2012, și că va retrage trupele americane din peninsula coreeană, în urma unei dispute privind împărțirea costurilor.
Faptul că Coreea de Sud înregistrează un excedent comercial record cu SUA nu a făcut decât să alimenteze conflictul.
Trump și-a declarat intenția de a redeschide negocierile cu Kim
De la revenirea la putere în ianuarie anul acesta, Trump și-a declarat intenția de a redeschide negocierile cu Kim, alimentând temerile sud-coreene privind un acord între Washington și Phenian peste capul Seulului, care ar putea să-l facă și mai vulnerabil la șantajul nuclear nord-coreean.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7d74b33a34e087eed32756287bb13cdb.jpg)
Anxietățile sud-coreene au fost agravate de slăbiciunea economică și instabilitatea politică din țară. Chiar înainte de declarația nefericită a președintelui de atunci, Yoon Suk-yeol, privind instituirea legii marțiale în decembrie, creșterea celei de-a patra economii din Asia era în încetinire, pe fondul unei cereri interne slabe și a intensificării concurenței din partea Chinei.
Capacitatea Seulului de a răspunde acestor provocări tot mai mari a fost subminată de criza politică prelungită care a urmat dezastrului legat de legea marțială.
Yoon a fost demis din funcție de Curtea Constituțională a Coreei de Sud în aprilie, iar luna aceasta, atât președintele interimar Han Duck-soo, cât și ministrul de finanțe Choi Sang-mok au demisionat la câteva ore distanță unul de celălalt.
Acest lucru a lăsat țara în mâinile unei administrații interimare slabe, condusă de ministrul educației, până la organizarea de noi alegeri prezidențiale săptămâna viitoare.
Discuțiile extrem de sensibile nu pot fi amânate mult timp
Favoritul, liderul opoziției de stânga Lee Jae-myung, a descris în trecut SUA ca o „forță de ocupație” și, mai recent, a pledat pentru ca Coreea de Sud să adopte o linie mai conciliantă față de China.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_96cdb985d5b3cb8c9b0fd43b7258dd73.jpg)
Indiferent dacă va câștiga Lee sau adversarul său conservator Kim Moon-soo, discuțiile extrem de sensibile care au fost suspendate în ultimele luni nu pot fi amânate mult timp.
Rezultatele ar putea avea repercusiuni asupra relațiilor economice și de securitate din Asia de Est. „Alianța se află într-o stare de criză latentă pe care puțini oameni au observat-o”, afirmă Victor Cha, fost oficial al Casei Albe și președinte al Centrului pentru Studii Strategice Internaționale (CSIS) din Washington.
„Dar… este puțin probabil ca această criză să rămână latentă pentru mult timp.” La început, oficialii sud-coreeni erau încrezători că vor fi scutiți de cele mai grave consecințe ale politicilor comerciale agresive ale președintelui american, amintesc diplomații din Seul.
Pe lângă relațiile de securitate de lungă durată, care datează din războiul din Coreea, și acordul comercial, companii coreene, printre care producătorul de cipuri Samsung și gigantul auto Hyundai, investesc zeci de miliarde de dolari în facilități de producție în SUA.
Dar această iluzie s-a spulberat în martie, când Trump a criticat în mod special Coreea de Sud în discursul său despre starea națiunii.
Tariful „reciproc” de 25% impus de Trump este suspendat doar până în iulie
Susținând în mod fals că țara din Asia de Est impune tarife „de patru ori mai mari” asupra SUA decât invers – din cauza acordului de liber schimb, cifra corectă fiind de fapt zero pentru ambele părți –, președintele american a sugerat că Seulul beneficiază în mod nedrept.
„Oferim atât de mult ajutor militar și în atât de multe alte moduri Coreei de Sud”, a declarat Trump. „Acest sistem nu este echitabil pentru Statele Unite și nu a fost niciodată.”
De atunci, exportatorii coreeni au fost afectați de tarifele impuse de Trump asupra oțelului și automobilelor și se pregătesc pentru taxe care vizează cipurile, smartphone-urile și produsele farmaceutice. Tariful „reciproc” de 25% impus de Trump este suspendat doar până în iulie.
„Oficialii coreeni au fost extrem de dezamăgiți și consternați de faptul că li s-a impus o taxă atât de mare”, spune Wendy Cutler, fostă oficială comercială americană care a participat la negocierea acordului Korus și este acum vicepreședintă a think-tank-ului Asia Society Policy Institute.
„Cu toate acestea, ei sunt pragmatici și, având în vedere alianța lor de securitate, nu au altă opțiune decât să colaboreze cu această administrație”, adaugă Cutler.
Eforturile Coreei de a rezolva tensiunile au fost însă grav afectate de tulburările politice prelungite din țară. Potrivit mai multor persoane familiarizate cu negocierile în curs dintre oficialii americani și coreeni, luna trecută, președintele interimar Han a făcut presiuni pentru încheierea rapidă a unui acord pe care să-l poată prezenta electoratului sud-coreean înainte de a candida la alegerile din iunie.
Oficialii administrației Trump sperau, de asemenea, la un acord rapid, pe care să-l poată prezenta ca dovadă că politica economică riscantă a președintelui american dădea rezultate rapide.
Dar aceste speranțe au fost spulberate după ce a devenit clar că Han nu avea autoritatea politică necesară pentru a încheia un acord care să-i lege mâinile succesorului său ales. Când el și Choi au demisionat amândoi, perspectiva părea moartă.
Coreea de Sud ar putea obține o reducere a tarifelor
Chiar dacă negocierile la nivel înalt vor fi reluate, așa cum se așteaptă, la scurt timp după alegeri, observatorii notează că acestea ar putea fi totuși controversate. Printre rezultatele posibile se numără obținerea de către Coreea de Sud a unei reduceri a tarifelor, demonstrând disponibilitatea de a-și reduce excedentul comercial, inclusiv prin achiziționarea unei cantități mai mari de gaz natural lichefiat din SUA.
Cele două țări speră, de asemenea, să ajungă la un acord pentru ca constructorii navali coreeni să construiască nave pentru Marina SUA, iar Seulul și-a manifestat disponibilitatea de a răspunde preocupărilor SUA cu privire la o serie de bariere netarifare coreene.
Însă persoanele familiarizate cu negocierile recunosc în privat că propunerile discutate nu vor avea probabil un impact semnificativ pe termen scurt asupra excedentului comercial al Coreei de Sud în comerțul cu bunuri cu SUA, care se ridică în prezent la 55 de miliarde de dolari.
Chul Chung, președintele Institutului de Cercetări Economice din Coreea, afirmă că termenul limită stabilit de Trump pentru tarifele vamale ar putea fi „prea strâns” pentru noua administrație de la Seul.
„A încheia un acord prea devreme nu este o strategie bună, deoarece ar oferi altor țări un punct de referință pe baza căruia ar putea negocia ceva mai bun”, spune Chung.
„Dar dacă așteptăm prea mult, am putea ajunge să nu mai avem nicio putere de negociere.” „Știm de ceva timp că dependența economică excesivă de China reprezintă un risc”, spune un fost înalt funcționar al guvernului coreean. „Dar acum știm că dependența excesivă de SUA reprezintă un risc și pentru noi.”
Pentru mulți sud-coreeni, posibilitatea ca tensiunile comerciale să se extindă la alianța de apărare cu SUA este și mai îngrijorătoare.
„Relațiile noastre economice sunt o chestiune de bogăție sau sărăcie, dar relațiile noastre de securitate sunt o chestiune de viață și de moarte”, spune Yeo Han-koo, fost ministru al comerțului sud-coreean, actualmente membru al think-tank-ului Peterson Institute for International Economics din Washington.
Trump a făcut public legătura dintre cele două aspecte, scriind într-o postare pe rețelele sociale luna trecută că a discutat „plata pentru protecția militară importantă pe care o oferim Coreei de Sud” într-o convorbire telefonică cu președintele interimar Han.
„Aducem în discuție și alte subiecte care nu sunt acoperite de comerț și tarife și le negociem. «ONE STOP SHOPPING» este un proces frumos și eficient!!!”, a scris Trump.
Trump ar putea cere Seulului mai mulți bani
În timp ce se așteaptă ca Trump să ceară Seulului o contribuție financiară mai mare pentru prezența celor 28.500 de soldați americani staționați în peninsulă – acesta va plăti 1,52 trilioane de woni (1,19 miliarde de dolari) în 2026, în creștere cu 8,352 de trilioane de woni (1,19 miliarde de dolari) în 2026, cu 8,3% mai mult decât 1,4 trilioane de woni în 2025, într-un acord renegociat chiar înainte de alegerile din SUA — mai îngrijorător pentru mulți analiști este ceea ce pare a fi o divergență crescândă de opinii cu privire la scopul relației lor de apărare.
Clint Work, cercetător la Universitatea Națională de Apărare a SUA, o instituție de cercetare afiliată Pentagonului, observă că, în timp ce Coreea de Sud a insistat de-a lungul timpului ca alianța să se concentreze pe amenințarea din partea Coreei de Nord, SUA consideră din ce în ce mai mult că acest aspect este secundar față de riscul unei invazii chineze în Taiwan.
Elbridge Colby, actualmente înalt funcționar responsabil cu supravegherea elaborării politicilor la Pentagon, a declarat presei sud-coreene în mai anul trecut, în timp ce nu se afla în funcție, că „Coreea de Sud va trebui să-și asume responsabilitatea principală, în esență copleșitoare, pentru propria apărare împotriva Coreei de Nord, deoarece SUA nu dispun de o armată capabilă să lupte împotriva Coreei de Nord și să fie apoi pregătită să lupte împotriva Chinei”.
„Realitatea fundamentală este că Coreea de Nord nu reprezintă o amenințare principală pentru SUA”, a adăugat el.
Acest lucru ar putea determina Washingtonul să intensifice presiunile asupra Seulului pentru a consimți la redislocarea sau rotația trupelor americane în altă parte a regiunii, după cum consideră Washingtonul de cuviință.
„Coreea de Sud are două mari temeri: fie că va fi abandonată de SUA și va trebui să înfrunte singură Coreea de Nord, fie că SUA o va implica într-un război cu China”, spune Work. „Faptul că Washingtonul își mută atenția de la Coreea de Nord către Taiwan atinge ambele puncte sensibile”.
Cha, de la CSIS, spune: „Mi se pare aproape de neconceput să nu existe o ajustare a poziției forțelor americane în Coreea, iar SUA ar putea informa sud-coreenii despre aceasta, în loc să îi consulte”.
Sub condiția anonimatului, un oficial american din Coreea afirmă că politica urmărită în prezent de Pentagon este „100%” în conformitate cu declarațiile anterioare ale lui Colby.
Aceștia adaugă că rezultatul discuțiilor dintre aliați, inclusiv cele privind împărțirea costurilor, va determina dacă numărul trupelor americane va crește sau va scădea, menționând că menținerea statu quo-ului este „opțiunea cea mai puțin probabilă”.
Tensiunile ar putea fi deosebit de acute în cazul unei victorii a favoritului de stânga Lee
Deși acest lucru se va dovedi probabil incomod pentru oricine va câștiga alegerile prezidențiale de săptămâna viitoare, analiștii spun că tensiunile ar putea fi deosebit de acute în cazul unei victorii a favoritului de stânga Lee, care insistă că Coreea de Sud nu are niciun interes direct în rezultatul unui conflict care implică Taiwanul.
„Trebuie să ne menținem distanța față de o eventuală criză între China și Taiwan, dacă o astfel de criză ar avea loc”, a declarat Lee în cadrul unei dezbateri televizate din această lună.
„Putem coexista atât cu China, cât și cu Taiwanul.” Work afirmă că administrația Lee ar putea găsi un teren comun cu administrația Trump dacă s-ar propune o reducere modestă a trupelor americane din Coreea de Sud, în schimbul asumării de către Seul a unei responsabilități mai mari pentru propria apărare – un obiectiv al tuturor guvernelor de stânga care s-au succedat la putere.
Dar acest lucru ar provoca probabil o reacție violentă din partea conservatorilor coreeni. Și membrii instituțiilor militare americane și sud-coreene rămân sceptici cu privire la pregătirea forțelor armate sud-coreene de a-și asuma un rol de lider în confruntarea cu Coreea de Nord, spune Work.
El observă că mulți membri ai stângii sud-coreene susțin de mult timp că SUA menține trupe în peninsulă nu doar în beneficiul Coreei de Sud, ci și pentru propriile „obiective hegemonice mai largi”.
„Acest lucru a contribuit la sentimentul că poți riposta cu forță împotriva americanilor, pentru că ei nu vor pleca niciodată”, explică Work. „Dar dacă dintr-o dată îți dai seama că americanii sunt într-adevăr pregătiți să plece, asta ar putea avea un efect foarte sobru”.
Trump e primul președinte american în funcție care s-a întâlnit cu un lider nord-coreean
Dacă interesul redus al lui Trump pentru descurajarea militară a Coreei de Nord creează o dilemă pentru Coreea de Sud, perspectiva reluării relațiilor diplomatice cu Phenianul ar putea fi și mai înfricoșătoare.
În timpul primului său mandat, Trump a devenit primul președinte american în funcție care s-a întâlnit cu un lider nord-coreean, deși negocierile dintre cele două părți au eșuat în cele din urmă în 2019.
De atunci, programul nuclear al Coreei de Nord a devenit din ce în ce mai puternic. Kim a fost, de asemenea, încurajat de relația sa înfloritoare cu președintele rus Vladimir Putin de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022 – trupe nord-coreene au fost trimise să lupte împotriva forțelor ucrainene – și de angajamentul tot mai slab al Rusiei și Chinei de a aplica sancțiunile ONU împotriva Phenianului.
„Coreea de Nord este mult mai capabilă, are mai multe ogive nucleare și poate amenința SUA și aliații săi într-un mod mai credibil decât era în momentul în care Trump a preluat funcția în 2017”, afirmă Ankit Panda, expert în arme nucleare la think-tank-ul Carnegie Endowment for International Peace din Washington.
În schimb, Coreea de Sud nu deține arme nucleare. Panda face parte dintr-un număr tot mai mare de experți în domeniul apărării care susțin că, în loc să continue să insiste asupra denuclearizării Coreei de Nord ca condiție pentru un angajament diplomatic semnificativ, Washingtonul și Seulul ar trebui să urmărească un obiectiv mai realist – acordarea controlului asupra armelor și a altor măsuri de reducere a riscurilor cu Phenianul.
O astfel de abordare este considerată anatema de către oficialii sud-coreeni, care se tem că aceasta ar accepta tacit dreptul Coreei de Nord de a deține arme nucleare.
Trump s-a referit de mai multe ori la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”
Însă, deși declarațiile oficiale au reafirmat până în prezent angajamentul SUA de a urmări denuclearizarea, Trump și oficiali, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, s-au referit de mai multe ori la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară” – o expresie care sună alarmant la Seul.
În martie, Trump a afirmat că administrația sa era deja în «comunicare» cu Phenianul, descriind Coreea de Nord ca o „mare națiune nucleară” și pe Kim ca un „tip foarte inteligent”.
Jenny Town, cercetătoare senior la centrul de analiză Stimson Center din Washington, afirmă că „unul dintre scenariile de coșmar ale Coreei de Sud” ar fi ca Trump să încheie un acord cu Kim care să prevadă încetarea sau abandonarea programului de rachete balistice intercontinentale al Coreei de Nord, dar menținerea rachetelor cu rază scurtă de acțiune și a capacității de a produce ogive nucleare.
Un astfel de rezultat ar reduce sau elimina capacitatea Phenianului de a amenința SUA, permițându-i în același timp să continue sau să intensifice amenințările nucleare împotriva Coreei de Sud.
„Coreea de Sud se teme că Washingtonul și Phenianul o vor exclude complet din proces”, afirmă Town. „Au motive întemeiate să fie îngrijorați, având în vedere că atât Trump, cât și Kim par mult mai puțin interesați să le consulte decât data trecută.”
Cha, de la CSIS, adaugă că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, cererile tot mai insistente din Coreea de Sud pentru ca țara să-și achiziționeze propriile arme nucleare ar putea deveni de neoprit – un scenariu care ar declanșa o criză de securitate mai amplă în întreaga Asia și nu numai. „Nici măcar nu va mai fi o dezbatere”, spune el.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/whatsapp-image-2025-05-28-at-13-15-14-1024x320.jpeg)
Vezi Subiecte română Evaluarea Națională 2025 – ce a picat elevilor de clasa a 8-a!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_be7d4593c22cc87379390dca1ad1712f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_cd69e9500b54bd3d9000f7f65c242281.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_490fbe8375d76242b89fe9ea3608e665.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_829ee925c8c7870d17ff9dbc936aade6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_410e1e18ef9c4e68bf5372aea48ff5f4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2f6e6af99c8dc59c6cafa1e0b73b8004.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_528e464b17a3f55e846c849bc8bf71a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_771b1b1bb072fcf10e812d8c14b3cff4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f683b928808a025670fd2dda26becf7c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_fded7814e1482df92f38e062fd6c1d7c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7394912e2fb15a867bdc115a831a937f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_49f281a1ef8c8a35c417a6c8af91e87f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_465a99130118088f64d00a1050d36e1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_a992f50fa3dedd36d1de35bbc9270b82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_adf16b9830d40bafe3b91afaa11d62b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_16e0fa4e0e37eb0d14a43ad7d99733cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_dcb7457ff4696c39e2c54d4051321faa.jpg)
Politic
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_00960935d67887b5028db9d1f17945ad.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ca39a656e5575623a0fdc3445f47408c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_639d5d00101ec71b0b4a5d2239254831.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.