Cum a devenit 9 Mai, Ziua Victoriei, o sărbătoare antieuropeană. Istoric ucrainean de origine română: „Rușii spun că ei au eliberat Europa, dar statele UE nu sunt recunoscătoare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un interviu pentru cititorii Libertatea, istoricul și politologul ucrainean de origine română Serghei Hakman, din Cernăuți, autor de lucrări științifice în domeniul istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial, vorbește despre încercarea Rusiei de a „privatiza” victoria asupra nazismului, dar și despre transformarea unui eveniment din trecut cu caracter comemorativ într-un simbol al politicilor agresive față de Occident.
Cuprins:
- 9 Mai - cea mai mare sărbătoare în spațiul post-sovietic
- URSS nu recunoștea că a declanșat războiul alături de Germania nazistă
- De ce se sărbătorește victoria la 9, și nu la 8 mai?
- Ziua Victoriei nu a fost sărbătorită în URSS cât au fost în viață veteranii războiului
- Ziua Victoriei, sărbătorită mult mai modest după ce s-a aflat că URSS a fost un stat agresor
- Ucraina nu mai sărbătorește Ziua Victoriei ca în Rusia
- Ziua Victoriei a devenit în Rusia o sărbătoare antieuropeană
- Ucraina încă este divizată în privința poziționării față de Ziua Victoriei
- Rusia încearcă „să fure” victoria asupra nazismului
- În armata sovietică, fiecare al 4-lea soldat era ucrainean
- „Trădători” din vestul Ucrainei, Basarabia și nordul Bucovinei
- O sărbătoare pe oase
Din anii ’60 ai secolului trecut și până acum, la Moscova, dar și în alte capitale ale fostelor state sovietice este marcată cu mare fast, cu parade militare și depuneri de flori, în data de 9 mai, Ziua Victoriei. Cea mai importantă sărbătoare sovietică și care semnifică victoria asupra nazismului german a devenit la un moment dat cel mai important simbol geopolitic al Rusiei, justificând războiul din Ucraina pentru a o „denazifica” și „demilitariza”.
9 Mai - cea mai mare sărbătoare în spațiul post-sovietic
„Acum zece ani, ziua de 9 mai, Ziua Victoriei, era cea mai mare sărbătoare în spațiul post-sovietic. În fostele state care făceau parte din URSS, la 9 mai era marcată Ziua Victoriei asupra nazismului în cel de-Al Doilea Război Mondial. Dar, încă din perioada sovietică, se spunea nu despre cea de-a doua conflagrație mondială, ci mai mult despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, însemnând perioada confruntărilor germano-sovietice”, a declarat pentru Libertatea istoricul și politologul ucrainean de origine română Serghei Hakman.
URSS nu recunoștea că a declanșat războiul alături de Germania nazistă
Istoricul constată că URSS nu recunoștea că din 1939 și până în 1941, Moscova și Berlinul erau aliați și prin Pactul Molotov–Ribbentrop au participat la anexarea teritoriilor unor state suverane.
„În protocolul adițional secret erau incluse ca teritorii la care pretinde URSS: estul Poloniei, Basarabia, Letonia, Estonia și Finlanda. Practic, după semnarea acestui act secret, cele două state au devenit aliate, urmând ocuparea și împărțirea Poloniei în septembrie 1939”, susține Hakman.
„De toate aceste evenimente din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv despre parada comună a trupelor naziste și sovietice la Brest-Litovsk, când trupele ambelor state au trecut pe sub arcurile victoriei decorate cu svastici și stele roșii, nu s-a mai amintit deloc în istoriografia sovietică”, precizează Serghei Hakman, adăugând că Moscova a decis să prezinte propriilor cetățeni că războiul a început în iunie 1941, când URSS a fost atacată de Germania nazistă.
<strong>Timp de 8 decenii, oamenilor li se spunea că armata sovietică glorioasă a nimicit armata agresivă a Germaniei hitleriste, iar URSS a fost o victimă.</strong>
„Treptat, URSS și apoi Rusia au prezentat victoria împotriva nazismului ca fiind una proprie. Nu s-a mai amintit de statele din alianța antihitleristă și de popoarele din componența Uniunii Sovietice care și-au pierdut viața în acest război”, arată Serghei Hakman.
De ce se sărbătorește victoria la 9, și nu la 8 mai?
De fapt, capitularea Germaniei naziste a avut loc la 2 mai în fața reprezentantului sovietic, dar a mai avut loc semnarea capitulării în fața URSS, în persoana mareșalului Jukov, și statelor din alianța antihitleristă la data de 8 mai.
„Deoarece capitularea a fost semnată în data de 8 mai destul de târziu, când în Moscova era deja după miezul nopții, oficial URSS a considerat că războiul s-a încheiat pe data de 9 mai”, subliniază Serghei Hakman.
În statele europene a fost ales conceptul de comemorare a celor căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în URSS a fost ales un concept ideologic.
Ziua Victoriei nu a fost sărbătorită în URSS cât au fost în viață veteranii războiului
„La 9 mai 1945 poporul sovietic a sărbătorit victoria în război. A urmat vreo 20 de ani când nu s-a mai amintit de Ziua Victoriei. Cât au fost în viață veteranii războiului, care cunoșteau cum a fost marea conflagrație mondială în realitate, 9 mai nu era o zi de sărbătoare. Sărbătoarea a fost instituită mai târziu, 9 mai devenind zi liberă peste vreo 20 de ani. Treptat, Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei a devenit principala sărbătoare a țării”, a menționat istoricul Serghei Hakman pentru Libertatea.
Ziua Victoriei, sărbătorită mult mai modest după ce s-a aflat că URSS a fost un stat agresor
După destrămarea URSS, Ziua Victoriei a fost sărbătorită în continuare în republicile independente. În unele state care odinioară făceau parte din Uniunea Sovietică, Ziua Victoriei a început să fie marcată mult mai modest, după ce elitele politice și culturale au aflat că URSS nu a fost doar o victimă a războiului, ci și un agresor.
Ucraina nu mai sărbătorește Ziua Victoriei ca în Rusia
Kievul încă sărbătorește Ziua Victoriei la 9 mai, dar a schimbat modul de abordare a evenimentului istoric. Este vorba de Ziua comemorării victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Victoriei asupra nazismului.
„În Ucraina sunt comemorate toate victimele în baza principiului: niciodată din nou. Adică se spune că nimeni nu își dorește un alt război. În Rusia însă, se spune că Moscova oricând poate repeta o victorie asupra răului”, analizează Serghei Hakman.
Ziua Victoriei a devenit în Rusia o sărbătoare antieuropeană
Analistul politic și istoricul precizează că în ultimii ani, Kremlinul a transformat un eveniment de comemorare a victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial într-o sărbătoare cu un mare nivel de „agresiune față de statele UE”.
Rușii spun că ei au eliberat Europa, iar statele UE nu îi sunt recunoscătoare Moscovei pentru acest fapt eroic. În realitate, sovieticii nu au ajuns în Europa ca eliberatori, ci ca alți ocupanți, care s-au comportat brutal cu civilii.Serghei Hakman:
Cercetătorul precizează că Rusia construiește în baza istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial o ideologie care se aseamănă cu un neonazism, numit în presa ucraineană „rașim”.
Ucraina încă este divizată în privința poziționării față de Ziua Victoriei
Serghei Hakman consideră că în Ucraina încă se păstrează o diferență de poziționări față de 9 mai în vestul și estul Ucrainei.
„Cei din vestul Ucrainei consideră că ziua de 9 mai nu este o sărbătoare. Unii susțin că Ucraina trebuie să comemoreze victimele războiului la 8 mai, alături de statele membre ale UE. În estul Ucrainei, părerile sunt altele. Chiar sunt voci care susțin că nu trebuie lăsată Rusia să privatizeze victoria asupra Germaniei naziste”, a precizat specialistul.
Rusia încearcă „să fure” victoria asupra nazismului
Istoricul din Cernăuți observă că Rusia a încercat în ultimele 3 decenii să nege în mod intenționat rolul altor state și popoare în victoria asupra nazismului.
„În perioada regimului Putin am fost martorii unei transformări profunde în ceea ce privește abordarea evenimentelor din trecut. La început, Kremlinul sublinia că victoria a fost posibilă doar datorită URSS-ului, iar celelalte state nu au contribuit semnificativ. Apoi, Putin a declarat că victoria asupra nazismului german este meritul exclusiv al Rusiei”, subliniază Hakman.
În armata sovietică, fiecare al 4-lea soldat era ucrainean
Specialistul menționează că Moscova îi supără prin astfel de mesaje pe urmașii veteranilor de război din alte state decât Rusia.
„Fiecare al patrulea soldat din armata URSS era ucrainean. Totodată, ucrainenii au luptat nu numai în cadrul armatei sovietice. Ei au fost înrolați în armatele Cehoslovaciei, României, Poloniei. Ei erau cetățeni ai acestor state și trebuiau să se supună legilor interne. Mai era și o Armată a Răsculaților Ucraineni, care erau antisovietici și considerați o armată de trădători de către istoricii ruși”, precizează Serghei Hakman, demonstrând cât de complicată este istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Trădători” din vestul Ucrainei, Basarabia și nordul Bucovinei
„Istoriografia rusă îi consideră pe cei din Armata Răsculaților Ucraineni trădători, dar nu sunt trădători. Ei au fost ocupați de URSS în 1939 și au devenit fără să vrea cetățeni sovietici. Același lucru se referă și la românii din nordul Bucovinei și Basarabia care au devenit cetățeni ai URSS după ce au fost ocupați în 1940. Ei au fost ocupați și nu au devenit cetățeni sovietici benevol. Dacă aceste persoane au luptat în cadrul altor forțe armate, ei nu pot fi considerați trădători”, consideră Serghei Hakman, analizând stereotipurile sovietice moștenite de Rusia, potrivit cărora toți cei care au luptat împotriva Armatei Roșii au fost naziști.
„Ei și-au apărat statul lor sau teritoriul lor, fără să fi avut vreo obligație juridică față de URSS, care i-a ocupat”, arată Hakman.
O sărbătoare pe oase
Istoricul și politologul ucrainean de origine română consideră că 9 mai este „o sărbătoare pe oase”, de aceea nu trebuie „să ne ieșim din minți sărbătorind”.
Serghei Hakman adaugă că în luna mai trebuie comemorate victimele războiului, indiferent unde au luptat și de partea cărui stat: „Este un prilej să ne amintim de cei căzuți în război și să ne gândim cum să nu mai repetăm niciodată o asemenea tragedie mondială”.
