Cum a fost scos din țară „un Zamolxe de patrimoniu” pentru o mită de 300 de euro. Frăția româno-maghiară a șpăgilor din Vama Nădlac
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un inspector antifraudă și 22 de polițiști de frontieră angajați la Vama Nădlac au fost trimiși în judecată de DNA pe parcursul lunii martie 2024 pentru fapte de corupție. Rechizitoriul studiat de Libertatea arată că una dintre acțiunile anchetate vizează scoaterea din țară a unei statuete a lui Zamolxe, considerat zeul suprem al dacilor.
Cuprins:
Octombrie 2019. Ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) se sesizează din oficiu după ce primesc informații că în Vama Nădlac mai mulți polițiști de frontieră și vameși primesc mită pentru a închide ochii la anumite transporturi.
Informațiile inițiale ale DGA arătau că în cazul unor cisterne care transportă combustibil inspectorii vamali introduc în baza de date alte mărfuri, în schimbul unor sume de bani.
Datele obținute de DGA mai reliefau faptul că „la data de 20.08.2019, între orele 2.00 și 3.00, un polițist de frontieră care a efectuat controlul unui autovehicul marca BMW seria 3, înmatriculat în Bulgaria, pe a doua bandă de control dinspre România spre Ungaria, a primit o sumă de bani de la șofer pentru că acesta din urmă nu a putut prezenta documentele autovehiculului”.
Un alt pont primit de ofițerii DGA era legat de faptul că mai mulți polițiști de frontieră „primesc diferite sume de bani pentru facilitarea ieșirii din țară a unor minori, fără împuternicire din partea părinților”. Ofițerii DGA au sesizat Direcția Națională Anticorupție, apărând astfel dosarul de cercetare cu numărul 112/P/2019.
Sistemul de colectare bi-statal, pus la punct
În ordonanța de începere a urmăririi penale procurorul de caz puncta că faptele de corupție de la punctul de trecere a frontierei de pe autostrada A1 sunt comise de polițiștii de frontieră români împreună cu cei maghiari.
O adresă transmisă DGA la începutul anului 2020 de către Serviciul Național de Protecție din Ungaria confirma acest lucru. Documentul arată că, în 25 noiembrie 2019, polițiști de frontieră români și maghiari „au fost implicați în fapte de corupție, pe care le săvârșesc organizat, împreună (mita fiind colectată și primită prin intermediul subofițerilor și ulterior împărțită într-o locație stabilită anterior)”.
Pe parcursul a trei ani de anchetă, la dosarul inițial deschis de DNA au fost conexate mai multe documente care vizau corupția din vama Nădlac, inclusiv cazuri investigate de Parchetul Tribunalului Arad și Parchetul Regional Szeged, din Ungaria.
DNA a folosit investigatori sub acoperire
Pentru a dovedi corupția de la Nădlac, procurorii au lucrat cu investigatori sub acoperire care au cumpărat indulgența a 23 de polițiști de frontieră și a unui inspector de la Direcția Generală Antifraudă.
Rechizitoriul arată că polițiștii de frontieră vizați au primit între 50 și 600 de euro pentru a lăsa să treacă în Ungaria cetățeni din Republica Moldova care circulau în UE fără a avea viză. În cazul inspectorului antifraudă Marius Gheorghiță Matei, acuzațiile sunt că a cerut și primit de la investigatorii sub acoperire ai DNA, în trei rânduri, suma de 1.200 de euro „pentru a facilita scoaterea din țară a unor obiecte pretins de patrimoniu”.
„Mici, nu mari, nu... nu trei zero”
Rechizitoriul DNA studiat de Libertatea arată că unul dintre obiectele „susceptibile a face parte din patrimoniul cultural național mobil” pentru care inspectorul antifraudă Marius Gheorghiță este acuzat că a luat mită este o statuetă care „îl reproduce” pe Zamolxe, considerat zeul suprem al dacilor, cunoscut și sub numele de Zamolxis sau Zalmoxis.
După ce, inițial, s-au împrietenit cu inspectorul Antifraudă din Vama Nădlac, investigatorii sub acoperire au pus la punct detaliile scoaterii din țară a lui Zamolxe. Într-un apel video pe WhatsApp, angajatul de la Antifraudă i-a transmis investigatorului sub acoperire tariful, arătându-i trei degete și spunându-i: „mici, nu mari, nu... nu trei zero”.
„În seara zilei de 21.10.2021, inculpatul Matei Marius-Gheorghiţă și-a folosit influența pe care o avea asupra polițiștilor de frontieră români și maghiari, neidentificați până în prezent, și i-a determinat pe aceștia să-i lase pe investigatorii sub acoperire (...) și (...) să tranziteze frontiera româno-ungară, fără efectuarea controlului autovehiculului, astfel că investigatorii au scos din țară, în mod ilegal, o statuetă care îl reproduce pe Zeul Zamolxe, susceptibilă a face parte din patrimoniul cultural național mobil”, se arată în rechizitoriu. Potrivit unei surse apropiate anchetei, statueta îl înfățișa pe Zamolxes întreg, cu o pălărie pe cap.
Cum a fost plătită mita
A doua zi, investigatorii din dosar s-a întâlnit cu inspectorul antifraudă în parcarea unui magazin Auchan din Timișoara, pe Calea Aradului.
După câteva zile, investigatorii și angajatul de la Antifraudă s-au înțeles pentru scoaterea din țară și a patru tablouri, tot în schimbul sumei de 300 de euro. De această dată banii au fost plătiți în parcarea unui magazin Lidl din oraș, de pe Calea Torontalului.
În aprilie 2023, un investigator sub acoperire i-a plătit inspectorului Matei alte 600 de euro pentru a fi rezolvată scoaterea din țară a două tablouri „din patrimoniul național”. Procurorii DNA arată că investigatorii sub acoperire i-au câștigat încrederea inspectorului de la Antifraudă după ce s-au împrietenit prin intermediul unui colaborator al DNA cu identitate protejată.
„Pe fondul acestei «prietenii», inculpatul Matei Marius-Gheorghiță le-a facilitat/intermediat trecerea frontierei româno-ungare celor doi investigatori, în două dăți (10.08.2021 și 02.09.2021), prin efectuarea unui control sumar sau chiar a niciunui control din parte polițiștilor de frontieră”, mai spun procurorii DNA în rechizitoriul analizat de Libertatea.
Probleme cu investigatorii sub acoperire
Într-un alt dosar care a vizat corupția din vămile de la granița de vest a României, 14 polițiști de frontieră au fost declarați nevinovați în 2022 după ce judecătorii au considerat că investigatorii au încălcat principiul loialităţii probelor, provocându-i pe poliţişti să ia bani pentru a strânge dovezi împotriva lor.
Mai exact, judecătorul a dispus anularea documentelor prin care investigatorul cu identitate reală şi investigatorii sub acoperire au fost autorizaţi să promită sume de bani poliţiştilor de frontieră.
„Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe”, a arătat judecătorul citând din articolul 101 al Codului de Procedură Penală.
Riscurile pentru dosarul „Zamolxe”
Doi avocați specializați în drept penal, independenți de dosarul „Zamolxe”, au explicat pentru Libertatea care sunt riscurile nerespectării procedurilor în cazurile în care sunt folosiți investigatori sub acoperire.
„O problemă recent apărută, în toamna anului trecut (n.r. - 2023), este autorizarea înregistrărilor făcute de investigatorul sub acoperire. Înalta Curte de Casație și Justiție a spus că aceste înregistrări trebuie autorizate separat de judecătorul de drepturi și libertăți. De regulă, se dădea un mandat general de înregistrare audio-video și nu se mai preciza că investigatorul este autorizat să poarte dispozitive tehnice. Înalta Curte a spus că trebuie specificat expres acest lucru. Asta a dus la o avalanșă de cereri (n.r. - din partea persoanelor cercetate) pentru a se exclude aceste înregistrări”, a declarat avocatul Adrian Stan.
Apărătorul a mai explicat că, în cazul în care investigatorii insistă pentru acceptarea șpăgii de către suspecți, avocații pot să invoce provocarea. „Așa spune jurisprudența. Dacă îi spui «îți dau niște bani să mă rezolvi» și el zice: «bine, ok», e legal, dar dacă îi spui de 10 ori, după câte refuzuri, s-ar putea pune problema de provocare”, a mai explicat avocatul Stan.
„Munca investigatorilor, dacă a fost respectată procedura, poate clădi un caz solid. Doar declarațiile investigatorilor nu pot avea un rol determinant, dacă nu sunt aduse și alte probe, interceptări, filaje, înregistrări ambientale. Dacă nu ai dovezi că persoana vizată săvârșea infracțiuni înainte, se poate invoca provocarea. Investigatorul și colaboratorul trebuie să aibă o atitudine pasivă în investigarea faptelor puse la cale de persoana vizată”, a explicat pentru Libertatea și avocatul Mihai Pașca.
Gabriel20 16.04.2024, 10:27
De unde atâta lux și destrăbălare dintr-un salariu cinstit?
Horea33 16.04.2024, 10:49
N-ai să vezi vameș și milițian de frontieră băgat la pușcărie dacă împart prada cu partidul! Dacă ține vreunul totul pentru el, a doua zi e băgat! Vămile sunt un izvor de bani, poate acum vă dați seama cine nu vrea în Schengen!
1Gin 16.04.2024, 11:04
Așa au dispărut copiii noștri. Între 50 și 100 de ani ar merita. E greu de crezut că investigatorii nu au știut că "îi provoacă", au făcut-o intenționat, astfel și-au făcut și ei treaba ca niște eroi și le-au lăsat și ălora portițe de scăpare.
Cici2023 16.04.2024, 11:28
Și vor primit drept pedeapsà diminuarea salariului ci 10% timp de 3 luni
fany 16.04.2024, 12:12
Cred că și vameșul șpăgar a fost surprins de suma de bani primită , pentru o statuetă înfățișând un bătrân simplu, pe care el personal nu și-ar fi pus-o lângă leii și Cupidonii din incinta vilei personale, rod al multor ani de șpertzuială. Când a fost uns vameș i s-a cerut doar să știe să numere" banii de dar ", să-i sorteze și să achite din ei obligațiile pe scară ierarhică. De unde să știe el de Zamolxe și de Patrimoniu, că doar nu este muzeograf!! Nu-i așa, onorată instanță??