„UNESCO a decis: Roșia Montană, o așezare transilvăneană deasupra unei uriașe comori de metale prețioase, a devenit și ea un sit al Patrimoniului Mondial. Organizația nu a avut nicio sarcină ușoară. Cu toate acestea, datorită noii situații, Ungaria are acum o sarcină recunoscătoare: să arate lumii bogata moștenire maghiară a Roșiei Montane”, începe articolul.
De asemenea, articolul face trimiteri la argumente istorice.
„În Roşia Montană antică este suficient să facem o plimbare pe străzi sau să vizităm bisericile romano-catolice, reformate şi unitariene, şi, desigur, cimitirele noastre, pentru ca numele maghiare (şi germane) să ne privească precum o imagine a trecutului nostru în instantanee. Abia putem auzi cuvinte în limba maghiară pe stradă, deşi se poate deduce cu uşurinţă din sunetul numelor de familie că mulţi s-au angajat pe calea românizării, cu toate că în urmă cu 110 ani nu a fost înregistrată nici jumătate din populaţie care număra trei mii de suflete”, se mai arată în articol.
Oficiosul guvernamental Magyar Nemzet titrează articolul: „Unul din cele mai importante oraşe miniere din vechea Ungarie a devenit un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO”. Acesta se termină cu un îndemn: ”Să salvăm şi Roşia Montană maghiară!”
Pe 27 iulie, președintele Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, Tian Xuejun, a anunțat că Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniului Mondial.
„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, anunța Institutul Național al Patrimoniului.