Cum arăta cu adevărat Beethoven. Chipul său impunător, recreat după 200 de ani

Compozitorul britanic Mark Wigglesworth îl descria ca fiind „iritabil, dezordonat, stângaci, nepoliticos și mizantrop”. Această percepție s-a reflectat deseori în portretele sale, care îl înfățișau ca pe un bărbat serios, cu o privire pătrunzătoare.

Reconstrucție facială după forma craniului compozitorului

Acum, cercetătorul Cicero Moraes a realizat o reconstrucție facială detaliată a compozitorului, folosind datele disponibile despre craniul acestuia. „Fața rezultată are un aer intimidant”, a declarat Moraes.

Pentru această lucrare, el a folosit fotografii vechi ale craniului, obținute de la Casa Beethoven din Bonn, inclusiv imagini realizate în 1863 de Johann Batta Rottmayer, completate cu măsurători din 1888.

Reconstrucția a fost ghidată exclusiv de forma craniului: Moraes a creat mai întâi contururi bidimensionale, apoi un model 3D folosind tomografii virtuale și date despre grosimea țesutului moale, obținute de la europeni contemporani.

Ulterior, a fost modelat nasul și profilul facial, iar toate aceste date au fost combinate pentru a obține chipul de bază.

Ajustări cu ajutorul inteligenței artificiale

După finalizarea structurii, cercetătorul a adăugat detalii precum coafura și îmbrăcămintea, inspirându-se din celebrul portret al lui Beethoven pictat în 1820 de Joseph Karl Stieler.

Ultimele ajustări au fost realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Craniul, deși afectat de intervenții post-mortem din 1827, a fost considerat compatibil cu o mască facială realizată în timpul vieții compozitorului.

Într-o postare pe blogul său, Wigglesworth a subliniat că, în ciuda reputației sale dificile, Beethoven putea fi și „spiritual, generos, amuzant și grijuliu”.

El considera că pierderea auzului a accentuat latura sa impulsivă și irascibilă. Potrivit unui contemporan, „odată cu vârsta și surzenia, laturile întunecate ale personalității sale s-au accentuat”.

Moraes crede că geniul muzical al lui Beethoven nu poate fi separat de natura sa complexă: „I-am analizat creativitatea, perseverența în fața surdității, capacitatea de concentrare și de rezolvare a problemelor. A fost un studiu emoționant, în care m-am regăsit și eu în anumite trăsături. Diferența este că eu am beneficiat de sprijin psihologic, în timp ce Beethoven s-a refugiat în muzică pentru a face față haosului din viața sa”.

Studiul a fost publicat în revista științifică OrtogOnLineMag.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE