Cuprins:
Compozitorul britanic Mark Wigglesworth îl descria ca fiind „iritabil, dezordonat, stângaci, nepoliticos și mizantrop”. Această percepție s-a reflectat deseori în portretele sale, care îl înfățișau ca pe un bărbat serios, cu o privire pătrunzătoare.
Reconstrucție facială după forma craniului compozitorului
Acum, cercetătorul Cicero Moraes a realizat o reconstrucție facială detaliată a compozitorului, folosind datele disponibile despre craniul acestuia. „Fața rezultată are un aer intimidant”, a declarat Moraes.
Pentru această lucrare, el a folosit fotografii vechi ale craniului, obținute de la Casa Beethoven din Bonn, inclusiv imagini realizate în 1863 de Johann Batta Rottmayer, completate cu măsurători din 1888.
Reconstrucția a fost ghidată exclusiv de forma craniului: Moraes a creat mai întâi contururi bidimensionale, apoi un model 3D folosind tomografii virtuale și date despre grosimea țesutului moale, obținute de la europeni contemporani.
Ulterior, a fost modelat nasul și profilul facial, iar toate aceste date au fost combinate pentru a obține chipul de bază.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9803c5edd267d2e0c5de90c05c7b6356.jpg)
Ajustări cu ajutorul inteligenței artificiale
După finalizarea structurii, cercetătorul a adăugat detalii precum coafura și îmbrăcămintea, inspirându-se din celebrul portret al lui Beethoven pictat în 1820 de Joseph Karl Stieler.
Ultimele ajustări au fost realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Craniul, deși afectat de intervenții post-mortem din 1827, a fost considerat compatibil cu o mască facială realizată în timpul vieții compozitorului.
Într-o postare pe blogul său, Wigglesworth a subliniat că, în ciuda reputației sale dificile, Beethoven putea fi și „spiritual, generos, amuzant și grijuliu”.
El considera că pierderea auzului a accentuat latura sa impulsivă și irascibilă. Potrivit unui contemporan, „odată cu vârsta și surzenia, laturile întunecate ale personalității sale s-au accentuat”.
Moraes crede că geniul muzical al lui Beethoven nu poate fi separat de natura sa complexă: „I-am analizat creativitatea, perseverența în fața surdității, capacitatea de concentrare și de rezolvare a problemelor. A fost un studiu emoționant, în care m-am regăsit și eu în anumite trăsături. Diferența este că eu am beneficiat de sprijin psihologic, în timp ce Beethoven s-a refugiat în muzică pentru a face față haosului din viața sa”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_77e250cb36b2e46ad4a56ee04facc654.jpg)
Studiul a fost publicat în revista științifică OrtogOnLineMag.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3a3e9be3ec15185fdd3ad6bab927f125.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_54d4f0bf5f7e5abb2f0eda98e9675f42.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6454574197e1cad09ab8736855a948dc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2bfe52063f17379bcdc742dfbcacc18c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4d93ba139cbe7e424e396d535c5d206e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9040fc080a5996c5052b5f6c41f6dab4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_25a11a83d373bbc0aeb4e90ca21ce1e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_03bfe0141a5d3eb96a9bc0f494c56357.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_bcff1d430adfcb71b6c6da9c97b5a3e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_89b1d7b67f54d050255ce78ac3d86069.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e70dcd5f3717b35bc290066cf7e5e726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_aa2aec30fc1061c9f5d62a6c1d1659db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b69845d04640e26ba9a35a5d4fabdb0a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_6e9061bbacac1413fd230996e42d2732.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b5756002828e8ea75b9082e82b984b0.jpg)
Demradulescu 28.05.2025, 23:19
Oricum arată mai bine ca noi românii după ce Kw-ul va fi 1,57 lei ,TVA 21%,impozitul pe salariu 16%,pensia plafonată până în 2099,pe ansamblu e bine,bine că suntem încă în viață.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.