Cum explică Ministerul Muncii obiecțiile la directiva europeană care ar putea crește salariul minim pentru două milioane de români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Muncii recunoaște, într-un răspuns adresat Libertatea, că documentul prin care europarlamentarii români erau invitați să ridice obiecții la dezbaterile pe marginea directivei din Parlamentul European îi aparține. Susține însă că este unul tehnic, prin care doar se cereau precizări suplimentare. Asta chiar dacă, chiar în debutul documentului în cauză, ministerul spune că măsurile vizate trebuie luate ”fără o încărcare nejustificată a sarcinilor şi a costurilor administraţiei naționale şi a IMM-urilor”, imperativ formulat nu ca unul tehnic, ci economic. Acțiunea Guvernului a atras deja protestul sindicatelor, iar politologul Cristian Pârvulescu avertizează că „salariile mici nu fac decât să crească frustrarea și voturile extremiste”.
Cuprins:
- Ministerul Muncii spune că a vrut clarificări
- Nu a primit o „propunere consensuală”
- Ce prevede directiva europeană
- Dumitru Costin: Fundamentul salariului minim este să asigure subzistența
- IMM-urile vor formulă de calcul clară
- Pârvulescu: „Salariile mici nu fac decât să crească frustrarea și voturile extremiste”
- „Țările cu cele mai bune servicii au salarii mari”
- O directivă aflată în dezbaterea Parlamentului European care vizează stabilirea unui mod de calcul pentru salariul minim la nivelul UE și care ar putea însemna o creștere a salariilor pentru două milioane de români a declanșat un conflict între Blocul Național Sindical și Guvernul României.
- Cabinetul Cîțu este acuzat de sindicaliști că le-a cerut europarlamentarilor români prin acest document să acționeze pentru modificarea unor prevederi care ar duce la creșterea salariului minim în România. BNS a făcut public un document, intitulat „Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”, care a fost transmis de ambasadoarea României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, europarlamentarilor români.
- Documentul critică intenția europenilor de a utiliza termenul „adecvare”, care în opinia autorităților de la București „pare să indice că propunerea de directivă abordează salariul minim dincolo de înțelegerea sa ca un nivel salarial de bază, mai degrabă din perspectiva unui salariu minim de trai (living wage)”.
Ministerul Muncii spune că a vrut clarificări
Libertatea a solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să precizeze dacă indicațiile pentru europarlamentarii români au venit din partea acestei instituții și care este poziția oficială a Guvernului României față de directiva europeană privind salariul minim.
Într-un răspuns adresat redacției, MMPS recunoaște că este autorul documentului, dar precizează că documentele cu comentariile, propunerile şi analizele de la nivelul său au caracter strict tehnic şi „urmăresc clarificarea intenţiei de acţiune europeană şi a obligaţiilor ce vor reveni statelor”.
„Prin documentul la care faceți referire, MMPS solicită precizări suplimentare pentru a clarifica din punct de vedere juridic anumiți termeni, esențiali în vederea unei decizii de poziționare a oricărui stat”, se arată în răspunsul ministerului.
Nimeni nu contestă că în România salariul minim este mic, iar guvernul este angajat într-un dialog cu partenerii sociali pentru a ajunge la o formulă de creștere care să fie predictibilă și care să țină cont de indicatori clari: inflație, productivitate, creștere economică.
Ministerul Muncii:
Instituția condusă de Raluca Turcan spune că a atras în repetate rânduri atenția asupra acestui lucru în discuțiile cu patronatele.
„Și da, mai ales după această criză, este nevoie de măsuri suplimentare care să ajute angajații și să protejeze locurile de muncă. Dar trebuie avut în vedere și faptul că pentru multe companii, o formulă fixă, impusă la nivel european, a salariului minim ar putea reprezenta o sursă de presiune”, arată Ministerul Muncii.
Instituția spune că mulți angajatori, îndeosebi companii medii și mici, au rezistat cu greu în pandemie, iar Guvernul a făcut eforturi pentru a salva locurile de muncă prin facilitățile acordate anul trecut.
Nu a primit o „propunere consensuală”
Ministerul mai spune că nu a primit până în acest moment „o poziție consensuală a sindicatelor și patronatelor” pe tema mecanismului de stabilire a salariului minim.
„MMPS va susţine o reglementare UE care respectă pe deplin principiul subsidiarităţii şi autonomia de acţiune naţională şi a partenerilor sociali și care stabileşte obligaţii clare şi cuantificabile pentru statele membre, care să asigure respectarea tratamentului egal între state, dar și evitarea riscurilor juridice”, precizează Ministerul Muncii.
Patronatele și sindicatele acuză deopotrivă că nu au fost consultate de către autorități cu privire la salariul minim, deși acesta ar urma să aibă efecte directe pentru aproape două milioane de angajați în România. <br>
La nivel european, directiva va impacta viața a 20 de milioane de oameni.
Ce prevede directiva europeană
- Proiectul de directivă privind salariul minim adecvat la nivelul Uniunii Europene este dezbătut în acest moment în Parlamentul European.
- Potrivit acestuia, statele membre trebuie să calculeze salariul minim în funcție de o serie de formule clar stabilite.
- Alegerea formulei este la latitudinea fiecărui stat, însă e nevoie să fie bifate o serie de criterii impuse de directivă: nivelul de trai, nivelul general al salariilor, rata de creștere a acestora și evoluția productivității.
- Există posibilitatea stabilirii unor salarii sub cele minime, dar acestea trebuie să fie justificate și limitate în timp.
- Nota de fundamentare a directivei menționează că salariile minime legale sunt mai mici de 50% din salariile brute în aproape toate țările UE.
- O creștere a salariului minim din România la 50% din salariul mediu brut ar însemna o majorare cu 400 de lei, potrivit documentului oficial trimis de Reprezentanța României la Bruxelles.
- În același document se precizează că România se va opune introducerii în directivă a obligativității creșterii salariului minim la 50% din salariul brut, argumentându-se că este în contradicție cu Tratatul de Funcționare al UE.
- În România, 1,58 milioane de salariați sunt plătiți cu salariul minim, adică 28% din totalul angajaților din țară, potrivit datelor oficiale ale Inspecției Muncii și ministerului de resort
Dumitru Costin: Fundamentul salariului minim este să asigure subzistența
Sindicaliștii spun că Ministerul Muncii trebuia să se consulte cu partenerii sociali înainte să trimită astfel de documente la Bruxelles. Mai mult, aceștia spun că a fost ignorată o hotărâre a Senatului, prin care se stabilea un mandat clar de susținere a directivei europene.
„Din păcate, nu au avut curajul să își asume civilizat documentul pe care l-au trimis, cu ce au scris ei acolo. Și-au schimbat între timp punctul de vedere? De când am publicat documentul, ei nici nu au avut vreo reacție publică. Mint cu nerușinare și i-am prins cu mâța-n sac”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), pentru Libertatea.
Ce reproșează sindicaliștii:
- A fost ignorat mandatul Parlamentului.
- În ciuda faptului că există un grup de lucru care să se ocupe de salariul minim la nivelul Ministerului Muncii, nu au fost făcute consultări, potrivit lui Costin.
- „Încă o dată ei nu vor să recunoască fundamentul salariului minim, care trebuie să asigure subzistența. Ei vorbesc acolo de productivitate și creșterea economică, dar nimic despre nivelul de trai”, conform șefului BNS.
IMM-urile vor formulă de calcul clară
Micile firme ar urma să fie cele mai afectate de directiva europeană. Reprezentanții acestora spun că nici ei nu au fost consultați de minister și critică Guvernul pentru că nu a stabilit până acum o formulă clară de stabilire a salariului minim, astfel încât să existe o predictibilitate pentru mediul de afaceri.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), spune că patronatele susțin o creștere a salariului minim, dar legată de productivitate și de creșterea economică.
„Salariul minim european nu este un singur salariu, ci sunt mai multe. Fiecare țară își stabilește propriul salariu minim. Acesta ar urma să fie 50% din salariul mediu brut, la noi este circa 40% și ar mai trebui majorat cu aproximativ 400 de lei ca să atingem acest nivel. Noi vrem ceea ce vrea și Comisia Europeană: o formulă de calcul, ca să nu ajungem în fiecare an în luna decembrie să negociem salariul minim”, a afirmat acesta.
Problema este că în perioada următoare e dificil de discutat despre noi creșteri ale salariului minim, având în vedere situația financiară a firmelor după pandemie, spune acesta.
„Țările nordice au mecanisme de negociere colectivă. La noi e o struțo-cămilă, din moment ce ai salariu minim pe economie nu prea mai poți negocia colectiv. Ca patronate, noi susținem o creștere, dar conform cu productivitatea și cu creșterea economică. Decalajul de 400 de lei ar putea fi recuperat în 2-3 ani”, a spus Jianu.
Pârvulescu: „Salariile mici nu fac decât să crească frustrarea și voturile extremiste”
Cristian Pârvulescu, profesor de științe politice în cadrul SNSPA, spune că adevărata miză a directivei europene este combaterea exploatării angajaților și faptul că salariile mici duc la frustrări pentru oameni și voturi pentru partidele extremiste. Prin această directivă, explică el, Uniunea Europeană vrea să dea mai multă importanță protecției sociale în țările din estul Europei.
Profesorul de științe politice Cristian Pârvulescu spune că statele din centrul și estul Europei folosesc salariile mici și lipsa de reglementări sociale pentru a-și crește competitivitatea economică.
Discuția e, de fapt, despre exploatarea angajaților. Aceste salarii mici nu fac decât să crească frustrarea și să crească voturile extremiste. Riscurile sociale sunt principalul motiv.
Cristian Pârvulescu, politolog:
Acesta leagă salariile mici de creșterea partidelor iliberale în țări precum Ungaria sau Polonia, dar și o parte din voturile primite de AUR în România.
„Țările cu cele mai bune servicii au salarii mari”
De asemenea, Pârvulescu spune că România are milioane de români plecați la muncă în Occident tot din acest motiv, în vreme ce în țară, inegalitățile se adâncesc.
„Creșterea economică este robustă, dar trebuie să beneficieze toți cetățenii de ea. Avem mari probleme de inegalități. Aici e vorba de o problemă strategică. Țările care oferă cele mai bune servicii, țările nordice, au și salarii mari. În România este vorba de o proporție îngrijorător de mare de salariați plătiți cu salariul minim. Acest lucru creează și un risc de corupție, pentru că pot fi plătiți la negru sau la gri. Guvernul ar trebui să fie mai atent la exigențele democratice”, punctează Pârvulescu.
Acesta spune că inclusiv în Statele Unite se observă acum creșteri ale salariilor, tot mai multe companii private anunțând creșterea salariului minim la 15 dolari pe oră. Pârvulescu spune că acest lucru a venit după ce statul a majorat toate salariile bugetarilor, iar acest lucru a pus presiune pe angajatorii privați să majoreze, la rândul lor, lefurile.
