BNS acuză Guvernul că le cere europarlamentarilor să voteze împotriva directivei privind salariul minim la nivelul UE. 2 milioane de români, afectați

Sindicatele acuză Guvernul României că se opune directivei privind salariul minim adecvat din UE, care urmează să fie dezbătută în Parlamentul European. Executivul este acuzat totodată nu s-a consultat cu nimeni când a decis să adopte această poziție, deși aceasta ar afecta viețile a două milioane de români.

Într-o scrisoare deschisă adresată, miercuri, premierului Florin Cîțu, BNS invocă un document al Ministerul Afacerilor Externe transmis eurodeputaților români.

Intitulat „Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”, documentul reprezintă o solicitare oficială transmisă sub semnătura ambasadoarei României la UE, Luminița Odobescu, cu scopul de poziționare a deputaților europeni împotriva Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, se arată în comunicat.

„Îngrijorarea majoră pe care o manifestăm în raport cu acest document, este dată de maniera în care acesta a fost elaborat, asumat și transmis oficial, fără consultarea partenerilor sociali și sfidând faptul că Senatul României – cel mai înalt for legislativ al țării, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial (…) Hotărârea nr.19/2021, un act normativ care este întru totul de acord cu conținutul și forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE”, se precizează în scrisoarea semnată de Dumitru Costin, președintele BNS.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Salariu de bază vs salariu minim de trai

Un anumit pasaj din documentul incriminat a atras furia sindicaliștilor: „Utilizarea conceptului de «adecvare» pare să indice că propunerea de directivă abordează salariul minim dincolo de înțelegerea sa ca un nivel salarial de bază, mai degrabă din perspectiva unui salariu minim de trai (living wage)”.

Sindicatele acuză că acest lucru înseamnă că, de fapt, România nu susține ideea ca salariul minim să acopere necesitățile unui trai decent.

În document nu se formulează o recomandare explicită pentru un vot împotriva directivei, dar tonul și comentariile sunt critice.

Directiva cere criterii clare

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În esență, directiva cere calcularea salariului minim în funcție de o serie de criterii obiective și impune o serie de cerințe minime.

Unul dintre articolele directivei cere ca statele europene să includă cel puțin unul din următoarele criterii:

• puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții, contribuția impozitelor și a prestațiilor sociale
• nivelul general al salariilor brute și distribuția acestora
• rata de creștere a salariilor brute
• evoluțiile la nivelul productivității muncii.

De asemenea, se cere înființarea de organisme consultative care să consilieze autoritățile cu privire la salariul minim, plus obligația actualizării periodice.

Concomitent, se introduce posibilitatea unor niveluri variate, chiar sub nivelul salariului minim, dar statele UE trebuie să se asigure că acestea sunt nediscriminatorii, proporționate, limitate în timp, relevante, justificate și cu un scop legitim.

Salariul minim, mai puțin de jumătate din salariul mediu

În expunerea de motive a directivei, oficialii europeni spun că s-a constatat că la nivelul Uniunii Europene salariile minime legale sunt mai mici de 50% din salariul brut în aproape toate țările.

Cu toate acestea, mulți lucrători nu sunt acoperiți nici măcar așa. Procentul lucrătorilor care nu sunt acoperiți este cuprins între 10 % și 20 % în patru țări și atinge 55 % într-o țară, se mai arată în nota de fundamentare.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Dacă salariul minim ar crește la 60% din salariul median brut, atunci între 10 și 20 de milioane de europeni ar avea de câștigat și s-ar constata o reducere cu 10% a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

Aplicarea directivei ar duce la creșterea salariului minim cu 400 de lei

Documentul ambasadoarei Luminița Odobescu include și un grafic, potrivit căruia în 2020 salariul minim era 41,1% din câștigul salarial mediu. Acest procent era 33,9% în anul 2012, astfel că există o progresie în ultimii ani.

„Dacă salariul minim brut ar fi stabilit la un procent de 50% din câștigul salarial mediu brut, nivelul salariului minim brut ar fi de 2.690 lei (…), însemnând o creștere a salariului minim cu cca. 400 lei față de cuantumul acestuia din prezent‟, se arată în document.

România ar vrea doar un „cadru orientativ‟

Ambasadoarea mai spune că România „nu ar putea susține o propunere de introducere în textul operativ a valorilor indicative de referință (60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut) sau un text care să impună statelor membre ca obligație de rezultat atingerea nivelului acestor indicatori pentru salariul minim‟.

Motivul nu este însă economic, ci se invocă o contradicție cu tratatul de funcționare al Uniunii Europene și competența exclusivă a statelor membre de stabilire a salariilor.

Astfel, propunerea europeană ar trebui să fie doar un „cadru de orientare‟.

De asemenea, se mai precizează că majorarea ar urma să aibă efecte asupra întreprinderilor mici și mijlocii și a administrațiilor naționale.

BNS: Dreptul la salarizare echitabilă, încălcat constant

Dumitru Costin, liderul BNS, spune că prin opiniile trimise de Ministerul de Externe, practic Guvernul se opune creșterii salariilor pentru aproape două milioane de români.

BNS spune că România trebuie să respecte Carta Socială Europeană, care include dreptul la o salarizare echitabilă.

Dumitru Costin spune că europenii vor să adopte această directivă.

Optica la nivel european este să se adopte această directivă, singurii care se opun sunt statele est-europene, unde lobby-ul multinaționalelor relocate din Vest este puternic și statele nordice, care nu au salariu minim, ci negocieri colective fără implicarea statului.

Dumitru Costin:

Salariul minim: 1.386 de lei net

• În acest moment, salariul minim brut din România este de 2.300 de lei brut, ceea ce înseamnă că în mână unui angajat care lucrează pe acest salariu îi rămân 1.386 lei (281,7 euro la cursul de joi).
• Cei cu studii superioare au un salariu minim diferit, care se ridică la 2.350 lei, rămas la nivelul din 2019. Acest lucru înseamnă 1.413 lei net (287,2 euro).
• Constructorii au un salariu minim diferit, de 3.000 de lei brut. Aceștia sunt scutiți de contribuțiile de sănătate și impozitul pe venit, astfel că rămân la final de lună cu 2.362 lei net (480 de euro).
• România are 1,58 milioane de salariați plătiți cu salariul minim, scria în martie Ziarul Financiar, care cita date de la Inspecția Muncii. Sindicatele suțin că sunt aproape 2 milioane.
• Acest lucru înseamnă mai mult de un sfert din totalul angajaților (28%), având în vedere că numărul de salariați activi era de 5,61 milioane la 30 aprilie, conform Ministerului Muncii. Dacă luăm în calcul cifra avansată de sindicate, ponderea este de 35% din totalul angajaților.
• Salariul minim variază în UE între 332 euro în Bulgaria și 2.202 euro în Luxemburg, potrivit datelor Comisiei Europene. Valorile includ și taxele datorate, astfel că sumele nete sunt mai mici. Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Italia și Cipru nu au salarii minime stabilite la nivel național.

Comentarii_Directiva_salarii_minime by Daniel Ionascu on Scribd

Urmărește-ne pe Google News