Cum Nobelul pentru Pace a devenit o obsesie pentru Donald Trump și cine sunt cei patru președinți americani care l-au obținut până acum
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Donald Trump consideră că Statele Unite ar fi „insultate” dacă el nu ar primi Premiul Nobel pentru Pace. Aceasta este doar una dintre multele declarații prin care președintele american cere insistent acest „trofeu” - o idee apărută în primul său mandat la Casa Albă și devenită o obsesie în cel de-al doilea mandat, care a început pe 20 ianuarie 2025, comentează AFP.
„Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel”, a declarat președintele american de la tribuna Adunării Generale a ONU.
Liderul republican de la Casa Albă susține că a pus capăt la șapte conflicte miltare, dând ca exemple medierea sa între India și Pakistan, Cambodgia și Thailanda, Egipt și Etiopia, Rwanda și Republica Democratică Congo, Serbia și Kosovo…
Experții în relații internaționale consideră însă că președintele american exagerează rolul său, dacă nu chiar îl inventează cu totul.
Recent, Donald Trump a ținut să precizeze că numărul de conflicte încheiate ar putea crește odată cu încetarea ostilităților între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Bunăvoință diplomatică
Forumul Familiilor, principala organizație a rudelor ostaticilor aflați în captivitatea Hamas, a cerut deja acordarea premiului Nobelului pentru Pace lui Trump, pentru „determinarea sa de a instaura pacea” în regiune.
Pentru unii lideri străini, menționarea prestigiosului premiu în dreptul lui Donald Trump a devenit un semn de bunăvoință diplomatică față de un președinte care a dat peste cap ordinea internațională.
Pakistanul l-a nominalizat pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace 2025, la fel ca și premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În timpul unei reuniuni organizate la începutul lunii iulie, la Casa Albă, o jurnalistă i-a întrebat pe președinții Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau și Gabonului dacă Donald merită această recompensă.
Auzind răspunsurile măgulitoare ale celor cinci lideri africani, Trump a reacționat, vizibil încântat: „Aș putea face asta toată ziua”.
Șeful gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, s-a alăturat acestui cor, estimând recent că „merită” prestigioasa distincție datorită dezvoltării rapide a unui vaccin anti-COVID-19 în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.
Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel, de la parlamentari și miniștri, la anumiți profesori universitari și membri ai comitetului însuși până la foști laureați, notează AFP.
„Îl merit”
Nominalizarea trebuie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru ca premiul să fie anunțat în octombrie - anul acesta vineri, 10 octombrie.
Profesoara de drept Anat Alon-Beck a înaintat astfel numele președintelui american celor cinci membri ai Comitetului, care sunt desemnați de Parlamentul norvegian.
Ea a declarat pentru AFP că a făcut acest lucru datorită „autorității extraordinare” și „talentului strategic” pe care, în opinia ei, le-a demonstrat pentru „promovarea păcii și asigurarea eliberării ostaticilor” din Fâșia Gaza.
Experții estimează că șansele lui Donald Trump sunt aproape nule, lucru pe care principalul interesat îl recunoaște, nu fără a-l deplânge.
„Orice aș face, nu voi primi premiul Nobel”, s-a plâns el în iunie pe rețeaua sa Truth Social. În februarie, în prezența lui Benjamin Netanyahu, președintele american a declarat: „Îl merit, dar nu mi-l vor acorda niciodată”.
Ceea ce nu îl împiedică să sondeze terenul. Potrivit ziarului norvegian Dagens Naeringsliv, Donald Trump a abordat subiectul la sfârșitul lunii iulie cu ministrul norvegian al finanțelor, Jens Stoltenberg, pe care îl cunoaște bine de când acesta a condus NATO.
Lupta cu Obama
„Trump are reputația de a fi deosebit de pasionat de recompense și premii, așa că ar fi încântat de această recunoaștere internațională”, explică pentru AFP Garret Martin, profesor de relații internaționale la American University.
„De altfel, de când și-a declarat ambițiile prezidențiale, în urmă cu zece ani, se prezintă ca marele adversar al lui Barack Obama”, care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009, subliniază profesorul american.
Distincția acordată fostului președinte democrat, la doar nouă luni de la preluarea primului mandat la Casa Albă, a stârnit și continuă să provoace dezbateri aprinse.
„Dacă m-aș fi numit Obama, aș fi primit Premiul Nobel în zece secunde”, a susținut Trump în octombrie 2024.
Alți trei președinți americani au fost onorați cu Premiul Nobel pentru Pace: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson și Jimmy Carter. Premiul a fost obținut și de fostul secretar de stat și consilier pe probleme de securitate națională Henry Kissinger, în 1973.
Alegerea fostului secretar de stat, considerat în multe țări ca fiind întruchiparea brutalității și cinismului diplomatic, a fost de asemenea foarte criticată.
