În ultimii ani, în umbra unei legislaţii permisive, producţia de alimente preparate, chipurile, după reţete din străbuni a explodat: 4.400 de produse au fost atestate drept tradiţionale! Cifra le-a dat de gândit, pesemne, autorităţilor. Şi, în noiembrie 2013, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi-au dat mâna şi au decis ca toate produsele tradiţionale să fie reatestate, înăsprind condiţiile: producătorii trebuie să probeze, prin documente istorice autentificate, că folosesc reţete specifice locului, transmise din generaţie în generaţie; modul de producţie, de asemenea specific zonei, trebuie să includă şi operaţiuni de prelucrare realizate manual; materia primă, de provenienţă locală, trebuie să fie 100% naturală, fără amelioranţi de gust, coloranţi şi alte chimicale; cantităţile sunt limitate la 800 kg pe zi pentru produsele de panificaţie şi 400 kg sau litri pe zi pentru celelalte.
Cu reguli atât de riguroase, au obţinut reatestarea, până în acest moment, circa 30 de produse (de panificaţie, carne, lapte, băuturi, legume, fructe, peşte). Peste 50 de dosare depuse la Ministerul Agriculturii au fost respinse, dovadă că sub eticheta pretenţioasă de “produs tradiţional” se ascund multe alimente procesate industrial, nocive pentru sănătate. După data de 11 septembrie, nici un aliment tradiţional nu va mai fi acceptat la vânzare dacă nu este însoţit de atestatul eliberat de Ministerul Agriculturii şi nu este înscris în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale, publicat anual de minister.
Când mergi la piaţă, cere-i vânzătorului să îţi arate atestatul de produs tradiţional, eliberat de Ministerul Agriculturii. Dacă documentul este datat în ultima jumătate de an, iar eticheta produsului conţine logoul naţional unic aplicat de minister, ştii sigur că ai în faţă unul din alimentele care au trecut examenul reatestării.