Cum s-a transformat o grupare de suporteri într-o unitate de elită a armatei ucrainene
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Regimentul Azov, una dintre cele mai cunoscute unități militare ucrainene, a devenit în ultimul deceniu un simbol al rezistenței armate împotriva forțelor ruse, dar și un subiect constant de controversă internațională, din cauza originilor sale și a acuzațiilor privind ideologia unor membri inițiali.
Cuprins:
- De la o grupare ultras la o forță paramilitară
- Azov a fost implicat în recucerirea orașului strategic Mariupol
- Integrarea în Garda Națională: Azov devine batalion regulat și depolitizează
- Trupele Azov, pregătite de instructori din armata SUA
- Azov devine unitate de infanterie
- Rol-cheie în apărarea Mariupolului
- Moscova a folosit imaginea Regimentului Azov în discursul său propagandistic
- Un subiect sensibil pe plan internațional
De la o grupare ultras la o forță paramilitară
Batalionul Azov a fost format în mai 2014, pe fondul instabilității politice și militare generate de protestele Euromaidan, anexarea Crimeei de către Rusia și izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei. Într-o perioadă în care armata ucraineană era slab pregătită, autoritățile au tolerat apariția mai multor batalioane de voluntari, inclusiv Azov.
Mai exact, la originea unității, a stat un grup de suporteri ai echipei de fotbal Metalist Harkov, denumit anterior Secta 82. Aceștia au ocupat clădirea administrației regionale din orașul Harkov și a devenit grup de „autoapărare” locală, în contextul crizei anului 2014, provocate de protestele susținute de Rusia.
Unitatea a fost fondată de activiști naționaliști, printre care Andrei Bilețki, și a atras voluntari cu profiluri diverse, de la civili fără experiență militară până la membri ai grupărilor naționaliste radicale. Inițial, Azov a primit sprijin logistic din partea Ministerului de Interne al Ucrainei.
Azov a fost implicat în recucerirea orașului strategic Mariupol
În vara anului 2014, Azov a participat la luptele din estul Ucrainei, fiind implicat în recucerirea orașului strategic Mariupol. Acțiunile unității au contribuit la consolidarea controlului ucrainean în sud-estul țării, însă au atras și atenția organizațiilor pentru drepturile omului.
În aceeași perioadă, Azov a fost acuzat de posibile abuzuri asupra prizonierilor și civililor, acuzații negate de conducerea unității, dar care au rămas subiect de investigație și dezbatere. Utilizarea unor simboluri asociate extremismului de dreapta a amplificat criticile la nivel internațional.
Integrarea în Garda Națională: Azov devine batalion regulat și depolitizează
În septembrie 2014, autoritățile de la Kiev au integrat oficial Batalionul Azov în Garda Națională a Ucrainei, transformându-l într-un regiment regulat, sub control direct al statului. Măsura a avut ca scop reducerea autonomiei formațiunii și creșterea controlului instituțional asupra activității sale. Practic, este momentul în care Batalionul Azov se depolitizeaza, membri de extremă dreaptă părăsind grupul și formând partidul politic Corpul Național.
Trupele Azov, pregătite de instructori din armata SUA
Inițial, militarii Azov au fost pregătiți de armata SUA, fiind printre primele unități ucrainene care au avut această ocazie, dar această stare de fapt nu a durat mult, deoarece Camera Reprezentanților americană va adopta un amendament care sistează instrucția, precum și alte ajutoare, considerând că unitatea are legături cu organizații extremiste.
Azov devine unitate de infanterie
Între 2016 și 2021, Regimentul Azov a fost reorganizat și profesionalizat, devenind o unitate de infanterie mecanizată cu baza în Mariupol. Conducerea ucraineană a subliniat în mod repetat că regimentul nu are un rol politic și că orice afiliere ideologică este incompatibilă cu statutul său militar.
Cu toate acestea, foști membri sau persoane asociate istoric cu Azov au fost implicați în inițiative politice și civice separate, fapt care a menținut atenția critică a partenerilor occidentali.
Rol-cheie în apărarea Mariupolului
În timpul invaziei ruse la scară largă din 2022, Regimentul Azov a fost unul dintre principalii apărători ai orașului Mariupol. După săptămâni de lupte intense, forțele ucrainene s-au retras în combinatul siderurgic Azovstal, devenit ultimul bastion al rezistenței.
Aici, militarii Azov au luptat, până când rezistență a devenit imposibilă, provocând importante pierderi invadatorilor ruși. Este practic momentul în care unitatea devine centrul atenției mediei internaționale.
Moscova a folosit imaginea Regimentului Azov în discursul său propagandistic
În mai 2022, apărătorii Azovstal s-au predat, iar mulți dintre ei au fost luați prizonieri. Moscova a folosit imaginea Regimentului Azov în discursul său propagandistic, prezentând unitatea drept o formațiune „nazistă”, o acuzație respinsă de autoritățile ucrainene și de aliații occidentali.
Este adevărat, o parte a celor care au întemeiat unitatea, făceau parte din diverse grupări de extremă dreapta, dar de aici, și până la a eticheta tot regimentul ca fiind neo-naziști, este cale lungă.
În urma schimburilor de prizonieri din 2022 și 2023, o parte dintre membrii regimentului s-au întors în Ucraina. Azov a fost reconstituit și continuă să funcționeze ca unitate a forțelor armate ucrainene, cu reguli de recrutare și control mai stricte decât în perioada inițială.
Un subiect sensibil pe plan internațional
Astăzi, Regimentul Azov rămâne un punct de referință în dezbaterea despre războiul din Ucraina. Pentru susținători, este un exemplu de rezistență militară; pentru critici, un caz care ilustrează riscurile asociate batalioanelor de voluntari apărute în contexte de criză. Cert este că evoluția Azov reflectă complexitatea conflictului și a transformării instituțiilor de securitate ucrainene în ultimul deceniu.
