Inginer de meserie, absolvent al Politehnicii din Cluj, Ionuţ a lucrat în Anglia, „puteam să şi rămân acolo, dar nu m-am putut obişnui deloc cu clima lor închisă”. A lucrat şi în Franţa. Când şi-a întemeiat o familie, cu Eva, o sătmăreancă mai mică decât el cu doi ani, bărbatul a decis să revină la vatră. Adică în Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde a crescut. Acolo şi-a ridicat o casă, şi-a plantat gazon, livadă, şi-a ridicat solar, trambulină şi leagăne.
Trei copii au soţii Rus: Cezar, 5 ani, Ema, 4 ani, şi Vladimir, 1 an şi jumătate. Mama e cea care petrece cel mai mult timp cu ei şi duce un pic dorul oraşului, „aveam viaţă socială”, surâdea ea, cu o voce slabă, repede acoperită de chiotele piticilor.
Ionuţ lucrează, pentru 3.000 de lei pe lună, la CFR. A candidat la alegerile locale, „din principiu”, şi a ajuns consilier din partea USR, „sunt în opoziţie, dar constructivă, nu e cu certuri, la noi în comună, mergem pe dialog”.
Casa familiei Rus e nouă, construită în apropiere de „casa bunilor”. Pe acoperişul foişorului încă netencuit, sunt instalate panourile fotovoltaice. O gospodărie în toată regula, cu electrocasnice mici şi mari, depinde de ele. Plus un gard electric, să nu evadeze Ghiţă, cel cu patru picioare, curcanii albi, curcile sau găinile. „Animalele le ţinem pentru copii, să nu creadă că vacile sunt mov şi dau ciocolată”, explică Ionuţ.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_80e7c7765fb1056ba212bdadc8bd4387.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-18-1024x683.jpg)
„Am trimis actele, firma s-a ocupat de tot”
Mândria celor doi soţi e că îşi produc singuri fructele, legumele, mierea, brânzeturile, mezelurile – la un sătean care are un aparat de făcut mezeluri, pâinea – la aparatul de pâine, şi, de un an, îşi produc şi curentul electric.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-24-1024x683.jpg)
„În 2019, când a apărut zvonul cu o nouă sesiune pentru fotovoltaice, am căutat firmă. Nu găseam. Firmele nu aveau încredere să se înscrie. Într-un sfârşit, am găsit o firmă din Oradea. Mi-au confirmat că au intenţia să se înscrie. Mai era o problemă că firmele nu ştiau să se înscrie. Şi am făcut un precontract, pe tema asta. În 2020, s-a deschis sesiunea de finanţare, în care ne-am înscris. Ca şi acte necesare, la momentul respectiv, era o copie la certificatul fiscal, de la primărie, de la finanţe, că nu ai datorii, cartea funciară, care-i foarte importantă, casa să nu fie grevată de alte probleme: succesiuni, dezbateri, concesiuni şi aşa mai departe. N-a fost nici o problemă şi am mers în continuare. Partea mea a fost să fac rost de acte, să le scanez şi să le trimit firmei, care s-a ocupat apoi de tot”, povesteşte inginerul bistriţean.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ba40581a635ebc0f2895c7b40a65972.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-13-1024x683.jpg)
Fără litigii, fără revendicări
Potrivit ghidului de finanţare Casa Verde Fotovoltaice, publicat pe site-ul Administraţiei Fondului de Mediu, solicitantul trebuie să probeze că e proprietarul casei sau, dacă mai sunt şi alţi proprietari, că are acordul acestora pentru instalarea panourilor.
O altă condiţie a înscrierii: „imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă imobiliară; imobilul pe care se implementează proiectul nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică”.
12.000 de lei, contribuţia familiei
La începutul lui 2021, proiectul depus de firma orădeană pentru casa familiei Rus a fost aprobat pentru finanţarea de 20.000 de lei. „La sfârşitul lui octombrie, anul trecut, instalaţia a fost dată în funcţiune, cu tot ce ţine de partea de autorizări şi de partea de la Electrica”, adaugă Ionuţ.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f6737a61393e2f7be3e1425a086aa3e3.jpg)
Procesarea dosarelor înscrise în programul Casa Verde e destul de greoaie, conform datelor oficiale. Cererile sunt de ordinul zecilor de mii, iar Administraţia Fondului de Mediu (AFM) publică, periodic, liste cu sute de noi dosare aprobate.
Costurile proiectului pentru casa familiei Rus au fost, în mare, următoarele: 20.000 de lei, de la AFM, şi 10.000 de lei, contribuţie proprie, pentru un kit de panouri fotovoltaice de 6 kw şi un invertor de 5,5 kw. La acestea, s-au adăugat „în jur de 1.000 de lei taxă de racordare şi alte cheltuieli faţă de furnizor, în cazul meu, Electrica, şi aproximativ 1.000 de lei cu partea de împământare şi tot ce-a mai fost nevoie pentru ca instalaţia să funcţioneze în parametri”, precizează inginerul.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-21-1024x683.jpg)
„Facem treaba pe lumină”
„În patru-cinci ani, o să-mi scot investiţia, cei 12.000 de lei daţi pentru panouri fotovoltaice. Sunt foarte mulţumit”. Calculul optimist al lui Ionuţ se bazează pe facturile cu semnul minus în faţă care au început să vină de la Electrica Furnizare SA.
Un contor electronic şi o aplicaţie pe telefon ţin evidenţa strictă a producţiei de energie din panouri şi a consumului: cât intră în reţea de pe foişorul familiei Rus şi cât ia din reţea familia Rus.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-25-1024x683.jpg)
„Pe lunile mai, iunie, iulie, august, am luat din reţea 420 kw, adică atâta am consumat eu pe timp de noapte sau când soarele n-a fost de-ajuns de puternic ca să-mi acopere consumul din casă. Undeva la 600-610 kw am consumat din panouri, din ceea ce produceam eu. Deci 1.000 kw pe patru luni, media de consum iese de 250 kw pe lună. Şi în toată perioada asta, pe lângă consum, am împins în jur de 2.200 kw în reţea, pe care, teoretic, dar şi practic, ei or să mi-i dea înapoi, dacă este nevoie.
Până în momentul de faţă, nu cred că este nevoie, la cum merg treburile. Dar, pe viitor, am intenţia să trecem de la încălzire cu lemne la încălzire cu fotovoltaice. Şi atunci o să am nevoie. Dar e o investiţie mare, în jur de 10.000 de euro, şi e mai greu cu banii, acum”.

Din spirit de economie, Eva şi Ionuţ folosesc electrocasnicele mari mai ales pe timpul zilei: „Pe lumină, facem treabă, spălăm şi uscăm rufele, spălăm vasele, folosesc deshidratorul pentru miere. Că e energia gratis. Avem cuptor electric, boiler electric, ladă frigorifică, frigider. Să nu uităm de telefoane, că şi astea consumă”.
„Din 40 şi ceva de interesaţi, au rămas vreo 6”
Entuziast al energiei fotovoltaice, Ionuţ a încurajat şi pe prieteni, vecini, cunoscuţi să se înscrie în programul Casa Verde. „Chiar şi din fonduri proprii, deşi suma e mare, pentru lumea în care trăim, adică România, cred că merită să-ţi instalezi panouri”.
Comuna Lunca Ilvei are în jur de 3.000 de locuitori. Casele cu aer prosper sunt despărţite de grădini mari şi livezi. Străzile au nume, asfalt şi trotuare. E o zonă a lemnului prin excelenţă.
În faţa energiei din surse regenerabile, localnicii au ezitat în primul rând pentru că firmele instalatoare percepeau un avans nerambursabil, de 500 de lei. „Firmele făceau un proiect, prelucrau dosarul, e o muncă. Şi se puteau trezi că se răzgândeşte clientul şi au muncit degeaba. Între timp, firmele au scăzut avansul, la 250 de lei”, spune inginerul.
După ce a avut panourile pe foişor, Ionuţ le-a pozat, a pozat şi facturile cu minus şi i-a îndemnat pe consăteni să depună şi ei dosare la AFM: „Într-o primă fază, erau vreo 40 şi ceva de persoane interesate. Dar a fost o problemă pentru mulţi să fie cu actele în regulă. Adică să fie dezbaterea făcută pe casă, proprietarii să fie toţi de acord. Partea cu cadastrul s-a rezolvat, că a fost cadastru general. Dar au tot renunţat, până când, din ăia 40 şi ceva, că am făcut un grup pe WhatsApp cu ei, au rămas vreo şase până la urmă şi încă doi prieteni din satul vecin. Opt persoane am ajutat în total. Iar din cei opt, patru au dosarele aprobate deja”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-15-1024x683.jpg)
„N-am udat gazonul din conştiinţă”
Dintre toate modalităţile de a pune fotonii la treabă, inginerul bistriţean consideră că varianta cu panourile de 6 kw conectate la reţea este cea mai rentabilă, pentru o gospodărie. Bateriile care permit stocarea curentului electric produs de panouri au preţuri de ordinul a câtorva mii de euro, greu de amortizat.
Ionuţ se bucură când bate soarele, dar nu într-atât încât să uite de încălzirea globală. „Când a fost secetă, astă-vară, gazonul ăsta nu l-am udat. Aveam apă, dar nu l-am udat din conştiinţă. Văd că a rezistat”, râde gospodarul, cu mezinul atârnat de gât.
Într-un tanc de plastic, ataşat la streaşină printr-o punte de tablă, este colectată apa de ploaie. La fel ca lumina, cade gratis din cer, nu trebuie decât să ne dăm osteneala s-o punem în traistă.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/10/panour-fotovoltaice-casa-p-20-scaled.jpg)
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_9870e4e68948c035c74bfab379afd89d.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_59806a1dea205ffb6cf1ed78599a8caf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_dbe2a697e2c409e50cd723de0e1cd219.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4ff952718340ff558da646d74fc34ea6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_90e389703dffd3b2447298862905ca39.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_ce021469ae9e6ca3e7c95024e186973a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8d3a6a6473fe3a6ed49620b41669874c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c13f39c55b0e1835a5d444e64f5c2748.jpg)
Liliana60 • 02.11.2022, 16:38
Nu e necesar sa faceti promovare pentru panouri, pentru ca lumea e constienta de utilitatea lor, ci ar fi fost necesar sa provocati autoritatile sa explice de ce nu impulsioneaza aprobarile sau de ce nu modifica programul, astfel incat sa permita cetatenilor sa investeasca ei, urmand ca statul sa deconteze ulterior, chiar si esalonat pe cativa ani si chiar intr-un procent mai redus de 90%. Pe de alta parte, tonul articolului este prea entuziast : daca proprietarul respectiv ar fi suportat INTREAGA suma, amortizarea s-ar realiza intr-o perioada semnificativ mai lunga , la sfarsitul careia deja anumite componente se strica si trebuie înlocuite.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.