Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor ș, ț sau j în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția „și” sau pluralul substantivelor terminate în ș, ț sau j iau în forme precum „mătase”, „ostași”, „praji”, „seară”, „soldați”, „și”, „zeamă”: „mătasî”, „ostaș'”, „praj'”, „sarî”, „soldaț'”, „șî”, „zamî”, potrivit wikipedia.ro.
Graiul moldovenesc este răspândit pe un teritoriu mai întins în România decât în Republica Moldova, motiv pentru care nu este specific acesteia din urmă. Acesta este omogen într-un procent de 90%. Există un standard urban, a cărui trăsătură distinctă este palatizarea labialei, ca de exemplu în ghini (bine), chișior (picior), jin(ars) (vin(ars)), a hierbe și a șerbe (a fierbe).

REGIONALISME MOLDOVENEȘTI

Harbuz=pepene
barabule=cartofi
curechi=varza
blid=farfurie
papusoi=porumb
oghial=plapuma
chisleag=lapte batut
perje=prune
pelinca=scutec
borta=gaura
chiparus=ardei

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.