Cum vede o studentă din Muntenegru tensiunile cu Kosovo: „Destabilizarea Balcanilor a fost de mult timp obiectivul Rusiei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sofija Kirsanov, studentă la Științe Politice în Podgorica, Muntenegru și fondatoarea unui ONG care luptă pentru drepturile tinerilor, a povestit pentru Școala 9 ce înseamnă să trăiești într-o țară aflată încă în umbra Rusiei. O țară multietnică, „fără McDonalds și Starbucks”, în care tinerii ca ea privesc cu speranță spre Vest și vor să pună umărul ca să trăiască în continuare în pace.
Muntenegru, o țară cu 625 de mii de locuitori, a fost una dintre cele șase provincii care formau Iugoslavia. În 1992, când s-a destrămat Iugoslavia, Muntenegru a rămas, alături de Serbia, parte a unei mai mici Republici Federale Iugoslavia.
Abia în 2006, după un referendum cu observatori externi, Muntenegru și-a declarat independența.
La începutul acestei luni, discursurile liderilor mondiali s-au focalizat din nou asupra acestei regiuni sensibile. Decizia guvernului kosovar de a schimba plăcuțele de înmatriculare și a impune documente de călătorie celor care intră în Serbia a pus gaz pe un foc ce ardea oricum mocnit.
În acest context, generația tânără din țările fostei Iugoslavii încearcă să își definească o identitate proprie, navigând între opțiunea pro-occidentală și nutrind aspirații privind apartenența la structuri precum UE și NATO la un capăt și sentimentele revanșarde și nostalgiile generației părinților lor.
- Cum este văzută criză sârbo-kosovară din Muntenegru? Vorbim despre modul în care președintele Serbiei Aleksandar Vučić a promovat faptul că guvernul din Kosovo a devenit mai agresiv față de minoritatea sârbă, toate acestea atingând un punct de inflexiune în momentul controversei privind plăcuțele de înmatriculare.
Sofija Kirsanov: Cred că prioritatea actuală în Muntenegru este și ar trebui să fie să ne vedem de treburile noastre, deoarece avem multe lucruri de rezolvat în interiorul granițelor noastre, dar și să ne arătăm sprijinul față de toate procesele de democratizare din regiune.
Desigur, având în vedere polarizarea societății noastre, o parte semnificativă a cetățenilor din Muntenegru și a reprezentanților lor politici, din păcate, susțin agenda lui Vučić, nu susțin independența Kosovo și privesc întotdeauna relațiile dintre Kosovo și Serbia ca pe o oportunitate pentru o dispută.
În calitate de candidat la UE și de membru al NATO, nu cred că Muntenegru ar trebui să privească mai departe de dreptul internațional, de acordurile internaționale, de pace și de diplomație în situații ca aceasta. Nici Kosovo și nici Serbia nu au dreptul la agresiune, la fel ca orice stat, de facto sau de jure.
Cred că suntem cu toții bucuroși că actuala criză nu s-a transformat într-un conflict armat. Destabilizarea Balcanilor a fost de mult timp obiectivul Rusiei, dar a fost din nou minimalizat, în acest caz prin faptul că Bruxelles și Kosovo și-au pus în așteptare decizia „controversată”. Sofija Kirsanov:
- Ești una dintre fondatoarele ONG-ului pentru care lucrezi în prezent. Cum ai descrie situația actuală în ceea ce privește sectorul ONG din Muntenegru?
- Cercetările au arătat că oamenii au încredere în ONG-uri - cea mai mare dintre toate instituțiile din Muntenegru după organizațiile religioase, iar acest lucru spune ceva atât despre ONG-uri, cât și despre celelalte instituții. ONG-urile și-au asumat sarcini foarte complexe și provocatoare pentru a fi câinii de pază ai democrației, de a reacționa la extremism și la discursul instigator la ură, de a educa oamenii... Cu toate acestea, ele nu beneficiază de sprijin guvernamental, iar sprijinul din partea comunității internaționale, în principal al UE, este extrem de important pentru eficiența lor.
Cred că cei mai inteligenți și mai independenți oameni din Muntenegru lucrează în ONG-uri. Ei nu sunt plătiți suficient de bine pentru cât de mult și pentru ceea ce fac. Din experiența mea în sectorul ONG-urilor, este greu să faci guvernul să te asculte atunci când ești tânăr și nou în acest sector. Administrația noastră locală din Podgorica a fost mult mai deschisă la idei privind îmbunătățirea condițiilor în care tinerii noștri trăiesc și lucrează.
„În vremuri bune, suntem încă mult mai apropiați unii de alții decât de alte țări”
- Ce părere are generația ta despre istoria recentă? Ce fel de atitudini au în ceea ce privește, să spunem, evenimentele care au dus la căderea Iugoslaviei sau criza din anii '90?
- Este un subiect dureros, iar poveștile sunt relatate fie foarte vag în cărțile de istorie, fie, pe de altă parte, de unii profesori care o abordează într-un mod subiectiv și/sau extremist. Este foarte important ca aceste lucruri să fie predate într-o manieră obiectivă și respectuoasă, motiv pentru care susțin pe deplin eforturile sectorului civil de a organiza seminarii educaționale pe aceste subiecte, crime de război, justiție de tranziție etc.
Tinerii care se concentrează cel mai mult asupra acestor lucruri par a fi cei care preiau opiniile și emoțiile părinților lor legate de aceste subiecte. Din cauza anilor '90, mulți dintre acești tineri și-au format viziuni politice extreme anti-occidentale, anti-NATO și anti-americane, ceea ce încetinește schimbările democratice din societatea noastră și destabilizează politicile noastre oficiale ca țară membră NATO și candidată la UE.
În ceea ce privește subiectul Iugoslaviei, mulți adulți sunt nostalgici în legătură cu acea perioadă și o consideră epoca de aur a vieții lor, dar, deoarece tinerii nu au trăit-o, nu mulți dintre ei au opinii puternice cu privire la acea perioadă a istoriei noastre.
Ceea ce sper că a rămas din epoca iugoslavă este sentimentul de fraternitate și unitate a tuturor țărilor din fosta Iugoslavie, în ciuda disputelor politice de după Iugoslavia. Mi se pare că, cel puțin în contexte obișnuite, cotidiene și în vremuri bune, suntem încă mult mai apropiați unii de alții decât de alte țări. Sofija Kirsanov:
- Cum este să fii tânăr în Muntenegru în zilele noastre?
- Ei bine, cu siguranță este interesant, asta pot spune. Într-o lume globalizată, se pare că bula noastră nu a fost complet spartă și că suntem încă „în urmă” în ceea ce privește unele tendințe ale lumii contemporane. Oamenii sunt foarte surprinși să afle că nu avem McDonalds sau Starbucks și alte lucruri obișnuite pe care tinerii și le permit.
Într-o notă mai serioasă, bula oprește unele curente liberale de a-și croi drum în Muntenegru, așa că este încă destul de greu să fii o minoritate ca tânăr - LGBTQ+, minoritate etnică sau chiar ca femeie - suntem încă o societate destul de conservatoare.
Un alt lucru negativ, mai ales în ultimii ani, este situația politică instabilă din Muntenegru. Se întâmplă lucruri mari în lumea politică - în fiecare zi. Acest lucru ne face să fim foarte stresați și îngrijorați pentru viitorul țării noastre. De asemenea, ne îndepărtează atenția de la tineret ca piesă crucială a puzzle-ului pe care îl reprezintă o societate modernă.
Muntenegru este încă o țară a „oamenilor mari”. Pur și simplu, politicienii au „lucruri mai importante de făcut” decât să ne îmbunătățească educația, statutul economic și politic, să creeze politici pentru tineret etc. Nu toți, desigur, dar, din nou, greutatea cade pe spatele ONG-urilor. Aceste organizații, ca și a mea, încearcă să lupte pentru un loc pe care tinerii noștri îl merită și, bineînțeles, pentru drepturile lor. Sofija Kirsanov:
Nu este atât de rău, desigur - multe țări o duc mai rău. Avem o natură frumoasă de care să ne bucurăm, trăim într-o cultură în care părinții tăi te susțin de obicei până când ai nevoie, iar drumul nostru spre UE ne creează noi posibilități în fiecare zi.
Interviul integral, pe Școala 9.
catuzza 28.08.2022, 21:11
sa va bucurati ca nu aveti mc kkat si starbors ....si alte chimicale ...iar despre ong-uri toate sunt cu soros , deci te ajuta sa tradezi neamul, tara si te spala pe creier .......bucurati-va de libertate ..cat mai aveti !!!!!