Cununile de Sânziene aduc noroc | Află ce alte obiceiuri se respectă în această zi

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era verişoară cu Maica Domnului. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu saşe luni înaintea naşterii lui Iisus. Sfântul Ioan s-a retras multă vreme în pustiu, unde a dus o viaţă aspră, cu multe nevoinţe, până când a înceaput să predice. Rolul lui nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii ca Mesia şi Fiul lui Dumnezeu. În tradiţia populară, sărbătoarea coincide cu Sânzienele sau Drăgaica. Sânzienele sunt femei frumoase cu puteri magice, care umblă prin pădurile necutreierate de picior omenesc. Ele vestesc că în acestă zi de sărbătoare este «Cap de vară».

Ce tradiţii se respectă în popor

– oamenii nu trebuie să lucreze, ci trebuie să sărbătorească aşa cum se cuvine, pentru a fi răsplătiţi cu roade îmbelşugate, copii frumoşi şi sănătoşi şi sănătate. –  este ziua propice pentru culesul ierburilor cu puteri vindecătoare. La sate, femeile culeg aceste plante în noaptea de Sânziene. – tinerele de la sate obişnuiesc să meargă pe câmp la cules de “sânziene”, flori mici, galbene, pe care le vor împleti mai apoi în cununi. Aceste cununi sunt agăţate în poartă sau aşezate în casă şi prin ogradă, având rol protector, dar şi spor de noroc şi sănătate. – nevestele care poartă “sânzienele” în sân sau în păr vor mirosi frumos tot restul anului, vor fi mai atrăgătoare şi mult mai iubitoare. – pentru aflarea chipului celui sortit, în noaptea de Sânziene, fetele îşi pun sub pernă câteva din florile culese.

Marea Britanie iese din UE!

Alte obiceiuri

«Făclia de Sânziene » est torţa aprinsă în Noaptea de Sânziene. Pe înserate, feciorii se adună în vârful dealului, unde îşi aprind făcliile, dansează şi trec torţele pe sub picioare. Când făcliile sunt aproape stinse, junii satului coboară cu ele spre sat, dând ocoale grădinilor şi livezilor, înfigându- le apoi în mijlocul lor. Acest obicei transmite bucuria oamenilor pentru izbânda căldurii şi a soarelui asupra frigului.

«Alaiul Drăgaicei» sau «Dansul Drăgaicei », obicei întâlnit adesea în regiunile Olteniei, reprezintă un dans pe care îl joacă un grup de 5 – 10 fete tinere, dintre care una va fi Drăgaica. Drăgaica aleasă este gătită ca o mireasă şi împodobită cu spice de grâu, restul fetelor, deşi se îmbracă şi ele în alb, îşi învăluie faţa cu un voal, cusut cu sânziene. Îndată ce alaiul va fi gata, fetele cutreieră satul şi fac popas la răscruce de drum, unde cântă şi dansează. Acest obicei face ca sătenii să aibă parte de un an cu roade bune şi să fie feriţi de rele.

«Spălatul cu rouă» este un alt obicei care presupune ca, înainte de zorii zilei, bătrânele să meargă în locuri încă necălcate şi să adune, pe o pânză albă, rouă de pe Sânziene. În drum spre casă, ele trebuie să facă în aşa fel încât să nu le iasă cineva în cale. Roua strânsă va fi stoarsă apoi într-o vas nou, iar cei care se vor spăla cu ea vor avea parte de sănătate şi de dragoste.

Superstiţii

– dacă cucul încetează să cânte înainte de Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, vom avea parte de o vară secetoasă;

– dacă se nesocotesc Sânzienele, zânele bune, se vor transforma în Iele sau Rusalii neiertătoare, acestea din urmă reprezentând spirite malefice;

–  Ielele îşi fac apariţia în Noaptea de Sânziene, iar cine le va vedea va muţi sau înnebuni; –  nu e bine să te îmbăiezi în ziua acesta, căci se vor spăla, de fapt, spiritele rele;

–  dacă cei îndrăgostiţi se vor scălda împreună, în râu sau în mare, ei se vor iubi o viaţă întreagă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE