Harta relocării sutelor de oameni evacuați, fără acte, din azilele lui Viorel Pașca. Unde au ajuns și cât plătește statul pentru fiecare: „Aveau doar o banderolă lipită de mână cu numele scris pe ea” 

În urma verificărilor, anchetatorii au apreciat că rezidenții se aflau într-o situație de risc și au dispus evacuarea tuturor persoanelor și transferul lor în unități aflate în administrarea autorităților publice.

Pe baza răspunsurilor de la autorități, Libertatea a realizat o hartă a relocării oamenilor preluați din azilele lui Pașca în cămine specializate. Astfel, pentru 387 dintre ei sunt date exacte unde au fost relocați. Alți 14 sunt trimiși la diferite spitale, iar pentru 8 nu există încă informații.

Modul în care s-a desfășurat transferul scoate însă la iveală haosul în care au fost preluați și gestionați acești oameni. O parte dintre ei au ajuns în noile centre fără documente de identitate și fără dosarele medicale complete. „Când au fost aduși, fiecare avea doar o banderolă lipită de mână cu numele scris pe ea. În afară de o adresă cu datele de identificare, nu aveam alte informații despre ei”, a declarat pentru Libertatea Vișinel Bălan, directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Giurgiu, instituție care a preluat persoane evacuate din Bihor.

În plus, sunt județe unde o parte dintre acești oameni nu au niciun fel de acte, nici măcar un nume. În cazul acestora urmează o procedură de identificare cel mai probabil cu ajutorul poliției.

Misterul celor două ucrainence ajunse la Giurgiu

Într-o discuție cu reporterul Libertatea, Vișinel Bălan, directorul DGASPC Giurgiu, a acceptat să descrie situația în care au ajuns cele cinci persoane transferate de urgență din centrele administrate de Viorel Pașca, aflate la peste 600 de kilometri distanță, în celălalt capăt al țării. Potrivit acestuia, oamenii au ajuns la Giurgiu fără documente medicale sau acte de identitate, iar instituția a fost nevoită să înceapă practic de la zero evaluarea și îngrijirea lor, fără să știe de unde va primi actele, în cazul în care acestea există.

„Habar nu am. Bănuiesc că o să le primim de la minister. Am primit o adresă cu datele fiecăruia, fiindcă ei când au venit, au venit cu o banderolă scrisă cu numele lor, lipită de mână. Așa au venit. Eu mai mult de atât nu aveam”, a declarat directorul DGASPC Giurgiu, referindu-se la documentele care ar fi trebuit să însoțească persoanele relocate.

Cei cinci sunt găzduiți într-o căsuță de tip familial din localitatea Grădinari, model pe care DGASPC Giurgiu l-a adoptat după desființarea centrelor rezidențiale de mari dimensiuni pentru adulții cu dizabilități.

Printre persoanele transferate se află și două femei din Ucraina, iar autoritățile din Giurgiu spun că nu au primit nicio explicație despre modul în care acestea au ajuns în grija lui Viorel Pașca.

„Din nefericire, nu am această informație. Mi-a fost foarte greu să port o conversație cu ele (n.r. – femeile ucrainene), pentru că, deși foloseam Google Translate, una dintre persoane este surdomută, are această dizabilitate, nu vorbește, nu aude, iar cealaltă vorbea monosilabic. După ce îi puneam Google Translate și îmi răspundea tot în ucraineană, răspundea monosilabic: «da, îmi place»”, povestește Vișinel Bălan.

Întrebat cum au ajuns cele două femei în sistemul românesc de protecție socială, directorul DGASPC Giurgiu spune că nici instituția pe care o conduce nu a primit explicații.

„La noi au ajuns aduse de ambulanță. Nu știu cum au ajuns la Bihor. Acolo bănuiesc că există o cercetare în desfășurare, se ocupă ei, nu e treaba mea. Eu, în continuare, aștept actele, încă nu le-am primit”, afirmă acesta.

Este nevoie de un televizor

Potrivit lui Bălan, toate cele cinci persoane au fost evaluate medical imediat după sosirea în Giurgiu, chiar dacă nu aveau documente.

„Au fost evaluate la spital. Legea prevede că au dreptul la îngrijire medicală chiar dacă nu au acte. Automat ei au fost verificați, au fost evaluați. Din punct de vedere medical nu au probleme grave”, spune directorul DGASPC.

În timpul vizitei la Grădinari, acesta a discutat și cu ceilalți trei rezidenți transferați din Bihor. Unul dintre ei este un bărbat cu un picior amputat, care, potrivit lui Bălan, i-a spus că „îi place, e mai bine decât la Dumbrava”, iar singurul lucru pe care și-l dorește este un televizor sau un aparat de radio. 

Este evident că dincolo de lipsa documentelor și a informațiilor despre starea lor de sănătate, poveștile de viață ale celor cinci persoane preluate la Giurgiu sunt marcate de abandon. Potrivit directorului DGASPC Giurgiu, unii dintre cei relocați au fost abandonați de propriile familii, deși au rude în viață. Una dintre femeile transferate din Bihor i-a povestit că a ajuns în grija lui Viorel Pașca după ce părinții și bunicii au murit, iar fratele cu care locuia a alungat-o din casă, deși aceasta deține o locuință.

„Ne-a zis că a fost abandonată de familie, de frate. Părinții i-au murit, bunicii i-au murit. Ea are o locuință, dar i-a cedat-o fratelui”, a declarat Vișinel Bălan pentru Libertatea. Directorul DGASPC Giurgiu spune că femeia, în vârstă de 56 de ani, s-a speriat în momentul în care a crezut că autoritățile intenționează să o trimită înapoi în casa fratelui și că, potrivit legii, instituția este obligată să țină cont de voința persoanei atunci când stabilește măsurile de protecție.

„Femeia era în emoția asta, ne spunea că «dacă mă duceți (n.r. – acasă), n-are rost să mai trăiesc»”, relatează directorul DGASPC Giurgiu.

Vișinel Bălan a precizat că persoanele relocate din centrele administrate de Viorel Pașca vor rămâne în județ cel puțin până la sfârșitul anului 2026, neexistând, deocamdată, un termen stabilit pentru o eventuală mutare. „Nu ni s-a zis un termen, dar vor sta cel puțin până la finalul anului, sută la sută”, a declarat acesta pentru Libertatea.

Bălan susține că statul a alocat deja 260.000 de lei pentru îngrijirea persoanelor transferate la Giurgiu. 

Cum au fost relocați oamenii din azilele familiei Pașca

Libertatea a solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, tuturor direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului care au preluat persoane evacuate din azilele administrate de Viorel Pașca detalii despre situația lor actuală. Răspunsurile primite permit conturarea, pentru prima dată, a hărții relocării celor scoși din centrele din Bihor și arată unde au ajuns, câți bani a alocat Guvernul pentru îngrijirea lor și ce planuri au autoritățile pentru viitorul acestor persoane. În total, 394 de persoane au fost relocate în 20 de județe, iar alte 15 au rămas internate în spitale.

Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr. 528 din 9 iulie 2026, alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea costurilor aferente îngrijirii celor 409 persoane relocate din centrele investigate de DIICOT. Unele județe au comunicat și sumele primite, în timp ce altele au precizat doar că vor beneficia de finanțarea guvernamentală.

Cele mai multe persoane au fost preluate de Alba, Satu Mare și Sibiu, județe care găzduiesc împreună aproape jumătate dintre cei relocați. Pentru acoperirea costurilor generate de această operațiune, Guvernul a alocat 20,028 de milioane de lei către cele 23 de unități administrativ-teritoriale care îi găzduiesc în prezent pe foștii rezidenți ai centrelor administrate de Viorel Pașca. Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, finanțarea echivalează cu puțin peste 8.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană relocată, sumă alocată până la sfârșitul anului pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, hrană, îngrijire și asistență medicală.

Unde au ajuns beneficiarii relocați din Bihor

• Alba – 60 de beneficiari 
• Satu Mare – 56 
• Sibiu – 42 
• Cluj – 36 
• Botoșani – 34 
• Bistrița-Năsăud – 30 
• Arad – 27 
• Vâlcea – 27 
• Mehedinți – 17 
• Mureș – 14 
• Neamț – 10 
• Bihor – 10 
• Vrancea – 7 
• Brașov – 3 
• Gorj – 2 
• Hunedoara – 2 
• Giurgiu – 5 
• Olt – 2 
• Timiș – 2 
• Caraș-Severin – 1

Din răspunsul transmis de DGASPC Alba la solicitarea Libertatea în baza Legii 544/2001 rezultă următoarea situație privind persoanele relocate din centrele administrate de Viorel Pașca. Alba a preluat cel mai mare număr de persoane dintre toate județele, 60, acestea fiind repartizate în 10 servicii sociale rezidențiale, administrate atât de autorități publice, cât și de furnizori privați: 

• 20 de persoane – Căminul pentru Persoane Vârstnice Dumbrava; 
• 13 persoane – Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia; 
• 10 persoane – Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice „Acoperământul Maicii Domnului” Unirea; 
• 7 persoane – Căminul pentru Persoane Vârstnice Sebeș; 
• 4 persoane – Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane cu Dizabilități Gârbova; 
• două persoane – Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane cu Dizabilități Drașov; 
• câte o persoană – centrele din Ocna Mureș, Alba Iulia („Steaua Speranței”), Baia de Arieș și Abrud. 

• Potrivit informațiilor primite de la DGASPC Bihor, dintre cele 60 de persoane:
  • 19 aveau certificat de handicap, dintre care:
    • 15 cu handicap grav și asistent personal; 
    • una cu handicap grav; 
    • două cu handicap accentuat; 
    • una cu handicap mediu. 
• DGASPC Alba precizează că nu a fost nevoie de investiții suplimentare, angajări de personal sau alocări bugetare speciale pentru preluarea acestor persoane. 
• Inspectorii sociali ai AJPIS Alba efectuează vizite săptămânale de monitorizare în toate unitățile în care au fost cazați foștii rezidenți ai centrelor din Bihor. 
• Instituția susține că nu au fost înregistrate incidente, reclamații sau alte evenimente deosebite după relocare. 
• În ceea ce privește viitorul lor, DGASPC Alba afirmă că nu cunoaște cât timp vor rămâne aceste persoane în centrele din județ și nici dacă există un plan privind relocarea sau reintegrarea lor în comunitate. 

Deși acest județ a preluat cel mai mare număr de persoane (60), doar 10 dintre acestea au fost cazate în servicii destinate adulților cu dizabilități, restul fiind repartizate în cămine pentru persoane vârstnice. În plus, DGASPC Alba precizează că serviciile pentru adulți cu dizabilități funcționează în prezent la o rată de ocupare de 100%, după această redistribuire.

Bihor: 10 persoane, redistribuite în șase centre, fără ca locațiile să fie făcute publice

Paradoxal, chiar județul Bihor, unde se aflau casele familiei Pașca, a preluat la rândul său 10 persoane. DGASPC Bihor refuză însă să comunice în ce centre au fost cazate, invocând protecția persoanelor vulnerabile și ancheta aflată în desfășurare. Instituția precizează doar că cele 10 persoane au fost distribuite în șase centre rezidențiale cu capacități între 10 și 50 de locuri, toate ocupate în proporție de 100%.

Guvernul a alocat județului Bihor 509.000 de lei pentru gestionarea acestor cazuri.

În același timp, răspunsul DGASPC scoate la iveală o problemă administrativă importantă: pentru o parte dintre beneficiari nu au putut fi încheiate contractele de furnizare a serviciilor sociale, deoarece lipsesc actele de identitate și alte documente care să permită stabilirea identității și a situației juridice a persoanelor.

Spre deosebire de celelalte județe, Bihor este și singurul care indică un orizont de timp pentru viitorul beneficiarilor. Admiterea în centre este făcută pentru maximum 24 de luni, după care autoritățile spun că urmăresc dezinstituționalizarea și mutarea în locuințe protejate sau centre de tip comunitar, cu acordul persoanelor beneficiare.

Neamț: 10 persoane, cazate temporar

DGASPC Neamț a preluat 10 beneficiari în data de 1 iulie, într-un centru rezidențial unde existau locuri disponibile în urma procesului de dezinstituționalizare. Instituția precizează că persoanele sunt cazate temporar, beneficiază de servicii medicale și sociale și că sunt în curs demersuri pentru clarificarea situației juridice și completarea documentelor necesare accesării drepturilor sociale.

Județul a preluat 56 de persoane relocate din centrele administrate de Viorel Pașca, fiind al doilea județ ca număr de persoane primite, după Alba.

Satu Mare: 56 de persoane au fost repartizate în șase servicii sociale

Toate persoanele au fost cazate exclusiv în servicii sociale aflate în subordinea DGASPC Satu Mare, după cum urmează:

• Căminul pentru Persoane Vârstnice „Șansa” Satu Mare – 27 de persoane
  • Adresă: municipiul Satu Mare, str. Ilișești, nr. 1 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Alexandru” Carei – 16 persoane
  • Adresă: Carei, str. Alexandru Vlahuță, nr. 1 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „O Viață Nouă” Satu Mare – 6 persoane
  • Adresă: Satu Mare, str. Gorunului, nr. 22 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Cristiana” Carei – 4 persoane
  • Adresă: Carei, str. Tireamului, nr. 14 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Sfânta Ana” Carei – două persoane
  • Adresă: Carei, str. Tireamului, nr. 14 
• Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Noroieni – o persoană
  • Adresă: Noroieni, nr. 21, județul Satu Mare. 

Centrele funcționează peste capacitatea licențiată

DGASPC Satu Mare precizează că relocarea s-a făcut în baza Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 12/30 iunie 2026, care permite depășirea capacității licențiate a serviciilor sociale pentru cazarea persoanelor evacuate din Bihor.

Capacitatea autorizată a fiecărei unități este:

• Centrul „Sfânta Ana” Carei – 48 de locuri; 
• Centrul „O Viață Nouă” Satu Mare – 50 de locuri; 
• Centrul „Cristiana” Carei – 148 de locuri; 
• Căminul pentru Persoane Vârstnice „Șansa” Satu Mare – 150 de locuri; 
• Centrul „Alexandru” Carei – 50 de locuri; 
• Centrul de Abilitare și Reabilitare Noroieni – 30 de locuri. 

Toate persoanele au fost evaluate medical

Potrivit DGASPC Satu Mare, personalul centrelor a efectuat evaluarea inițială a stării de sănătate, a gradului de autonomie și a nevoilor de îngrijire, iar toate cele 56 de persoane au fost înscrise la medici de familie. Niciuna nu a necesitat transfer într-o unitate spitalicească după evaluarea medicală. 

Doar cinci persoane aveau certificat de handicap

Din informațiile transmise de autoritățile sătmărene rezultă că doar cinci dintre cele 56 de persoane dețineau, la momentul preluării, certificat de încadrare în grad de handicap:

• două persoane – handicap grav; 
• trei persoane – handicap accentuat. 

DGASPC Satu Mare nu indică suma totală primită de județ în urma acestei situații create de ancheta DIICOT la azilele familiei Pașca, însă precizează că Guvernul finanțează fiecare persoană relocată la nivelul standardului de cost prevăzut de HG nr. 426/2020, în funcție de tipul serviciului social în care este găzduită.

Standardele anuale de finanțare sunt:

Pentru persoanele adulte cu dizabilități

• Centrul de Îngrijire și Asistență – 111.712 lei/an/beneficiar; 
• Centrul de Abilitare și Reabilitare – 116.602 lei/an/beneficiar. 

Pentru persoanele vârstnice

• grad I de dependență – 102.674 de lei/an/beneficiar; 
• grad II de dependență – 60.737 de lei/an/beneficiar; 
• grad III sau fără risc de dependență – 37.033 de lei/an/beneficiar. 

Instituția precizează că inspectorii sociali ai AJPIS Satu Mare au efectuat vizite în toate serviciile sociale în care au fost cazate persoanele relocate, dar că aceste vizite au avut caracter de îndrumare și consiliere, nu de control propriu-zis. 

În ceea ce privește viitorul acestor persoane, DGASPC Satu Mare spune că nu poate estima durata șederii în centrele din județ. Instituția precizează doar că evaluarea fiecărei persoane este încă în desfășurare, urmând ca, în funcție de situația individuală, să fie stabilite măsurile de protecție adecvate.

Sibiu: 42 de persoane, preluate temporar

Județul Sibiu a preluat temporar 42 de persoane, pe care le-a repartizat în nouă servicii sociale, fiind al treilea județ ca număr de persoane relocate din centrele administrate de Viorel Pașca, după Alba și Satu Mare. 

Relocarea s-a făcut atât în centre administrate de DGASPC Sibiu, cât și în două cămine pentru persoane vârstnice administrate de furnizori privați.

Furnizori privați

• Centrul pentru Persoane Vârstnice Ațel – 3 persoane 
• Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Marpod – 18 persoane 

În total, 21 de persoane au fost cazate în cele două cămine private.

Centre aflate în subordinea DGASPC Sibiu

• Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Cisnădie – două persoane 
• Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tălmaciu – 4 persoane 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Ep. Nicolae Popoviciu” Biertan – o persoană 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Biertan – 3 persoane 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Tavi Bucur” Cisnădie – două persoane 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Agnita – 5 persoane 
• Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tălmaciu – 4 persoane 

Astfel, alte 21 de persoane au fost repartizate în serviciile sociale ale DGASPC Sibiu. DGASPC Sibiu precizează că toate serviciile pentru adulți cu dizabilități funcționează în prezent la 100% din capacitatea autorizată.

Capacitățile licențiate sunt:

• CARPD Cisnădie – 50 de locuri 
• CARPD Tălmaciu – 50 de locuri 
• CIA „Ep. Nicolae Popoviciu” Biertan – 30 de locuri 
• CIA Biertan – 50 de locuri 
• CIA „Tavi Bucur” Cisnădie – 30 de locuri 
• CIA Agnita – 50 de locuri 
• CIA Tălmaciu – 50 de locuri. 

DGASPC Sibiu arată că toate persoanele au fost evaluate medical imediat după preluare. Totodată, autoritățile au început demersurile pentru identificarea și contactarea rudelor sau aparținătorilor, acolo unde acest lucru este posibil.

Pentru cinci persoane a fost necesară internarea în unități sanitare pentru investigații și evaluări medicale de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului și a tratamentului adecvat. 

Situația persoanelor relocate

În cele șapte servicii administrate de DGASPC Sibiu:

• 14 persoane sunt încadrate în grad de handicap grav (majoritatea cu asistent personal); 
• 7 persoane nu dețin certificat de handicap; 
• 12 persoane au peste 65 de ani; 
• o persoană a fost preluată fără acte de identitate, fiind necesară identificarea acesteia; 
• 8 persoane nu sunt asigurate medical. 

În cele două cămine private:

• 12 persoane au certificat de handicap; 
• 9 persoane nu dețin certificat de handicap; 
• toate au fost evaluate medical și înscrise pe lista unui medic de familie; 
• 11 persoane au vârsta sub 65 de ani. 

Instituția explică faptul că a transmis Guvernului doar o estimare a costurilor, calculată pe baza standardelor de cost utilizate în mod obișnuit pentru finanțarea serviciilor sociale, în vederea fundamentării sumelor acordate din Fondul de rezervă bugetară. 

DGASPC Sibiu subliniază că relocarea reprezintă o măsură temporară, dispusă prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 12/30 iunie 2026, pentru asigurarea protecției imediate și realizarea evaluării inițiale.

Instituția precizează că nu poate estima durata șederii persoanelor în centrele din județ, întrucât aceasta va depinde de reglementările care vor fi adoptate ulterior. Totodată, DGASPC arată că legislația privind serviciile sociale nu reglementează în mod expres astfel de situații de urgență, ceea ce face imposibilă stabilirea, în acest moment, a unui termen pentru mutarea sau reintegrarea persoanelor relocate. 

Vrancea: șapte persoane împărțite în două centre

DGASPC Vrancea a primit șapte beneficiari. Unul a fost transferat la Centrul de Abilitare și Reabilitare Jariștea, iar șase la Centrul de Îngrijire și Asistență II Odobești. Centrele funcționează practic la capacitate maximă: unul are 34 din 35 de locuri ocupate, iar celălalt este complet ocupat.

Instituția spune că nu a fost nevoie de angajări sau investiții suplimentare și face trimitere la finanțarea de peste 19 milioane de lei pregătită de Guvern pentru toate cele 409 persoane relocate.

În privința viitorului beneficiarilor, răspunsul este rezervat: DGASPC Vrancea spune că nu poate estima durata șederii, urmând ca eventualele relocări sau reintegrări să fie decise individual, în funcție de evaluările ulterioare.

Brașov: trei beneficiari în Victoria și Șercaia

Brașovul a preluat trei persoane, dintre care două au fost relocate la Centrul de Îngrijire și Asistență Socială Victoria și una la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Șercaia. Ambele centre funcționează la capacitate maximă.

Nici aici nu au fost necesare investiții suplimentare sau angajări, iar autoritățile spun că durata șederii nu poate fi stabilită în prezent, aceasta urmând să fie decisă după verificările și evaluările interinstituționale aflate în desfășurare.

Gorj: doi beneficiari, fără termen de plecare

În Gorj au ajuns două persoane, ambele cazate în Căminul pentru Persoane Vârstnice Dobrița. Centrul are o capacitate de 50 de locuri și un grad de ocupare de aproximativ 85%.

DGASPC Gorj afirmă că nu a primit fonduri suplimentare pentru această relocare și că, deși nu au existat controale propriu-zise, inspectorii sociali au efectuat vizite de monitorizare, concluzionând că celor doi beneficiari li se acordă servicii adecvate.

În ceea ce privește viitorul lor, instituția admite că nu poate estima perioada în care cei doi vor rămâne în centru.

O hartă încă incompletă

Documentele analizate de Libertatea arată că beneficiarii scoși din centrele administrate de Viorel Pașca au fost dispersați în mai multe județe, însă autoritățile evită încă să prezinte o imagine completă. În unele cazuri, precum Bihor, locațiile exacte ale centrelor sunt ținute confidențiale, iar în majoritatea județelor nu există încă o estimare privind momentul în care persoanele vor părăsi noile centre. Singura strategie clar conturată este cea comunicată de DGASPC Bihor, care vorbește despre o perioadă de cel mult doi ani urmată de dezinstituționalizare și mutarea beneficiarilor către servicii sociale din comunitate.

Curtea de Apel București a respins cererea de arestare preventivă

Viorel Pașca, administratorul rețelei de azile din județul Bihor în care au fost găsite cele 409 persoane relocate ulterior în toată țara, este cercetat în libertate după ce Curtea de Apel București a respins solicitarea DIICOT de arestare preventivă. 

Procurorii îl acuză, alături de ceilalți inculpați din dosar, de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, supunerea la muncă forțată sau obligatorie, delapidare cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune, evaziune fiscală, precum și de infracțiuni de fals. 

Potrivit anchetatorilor, persoanele aflate în grija centrelor ar fi fost exploatate, iar veniturile și patrimoniul acestora ar fi fost folosite în interesul membrilor grupării. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. 

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro