Curtea de Apel din Paris a decis predarea imediată a lui Paul de România, după trei ani de procese. Decizia nu este definitivă

Franța aprobă predarea lui Paul de România

Potrivit instituției, hotărârea reprezintă un pas important într-un dosar care se află pe rolul instanțelor franceze de aproximativ trei ani.

„Astăzi, 18 iunie a.c., Curtea de Apel Paris a dispus predarea imediată către autoritățile române a lui Paul de România, în cadrul procedurii judiciare desfășurate în baza cooperării dintre autoritățile competente din România și Franța”, a transmis Ministerul Justiției.

Instituția precizează că decizia este rezultatul colaborării dintre cele două state.

„Hotărârea reprezintă un moment important în această cauză și pune capăt unei proceduri judiciare care s-a desfășurat pe parcursul ultimilor trei ani. Decizia instanței franceze constituie un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România și Franța, confirmând angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept și respectarea obligațiilor asumate în cadrul mecanismelor europene de cooperare judiciară”, se arată în comunicat.

Totuși, autoritățile subliniază că hotărârea nu este definitivă.

„Menționăm că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Paris nu este definitivă la acest moment și că în prezent, sus-numitul se află sub control judiciar”, a precizat Ministerul Justiției.

Anterior, Curtea de Apel din Franța a refuzat de trei ori să-l extrădeze în România pe prințul Paul, în ultimii 3 ani.

Paul de România a scapat de extrădare de mai multe ori, în ultimii 5 ani, în ciuda încercărilor repetate ale autorităților române de a-l aduce în țară.

Pentru ce a fost condamnat Paul de România

În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Paul de România la trei ani și patru luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și complicitate, în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale de la Băneasa.

Potrivit procurorilor, în perioada 2006-2013, acesta ar fi colaborat cu un grup de persoane pentru revendicarea unor bunuri pe care le solicita în calitate de pretins moștenitor al familiei regale.

Acuzaţiile au vizat infracţiuni comise în perioada 2006-2013 „în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de inculpatul Al României Paul Philippe”, nota la acel moment DNA.

Anchetatorii au estimat că prejudiciul provocat statului român se ridică la aproximativ 145 de milioane de euro.

A fugit din România înainte de condamnarea definitivă

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020, după ce a părăsit România cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței definitive de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În iunie 2022 a fost prins la Paris, unde a prezentat un pașaport emis de autoritățile britanice. Ulterior, în septembrie 2022, a fost eliberat și plasat sub control judiciar de Curtea de Apel Paris.

În noiembrie 2023, instanța franceză a refuzat predarea sa către România, invocând compunerea nelegală a completului de judecată din țara noastră și existența unui „risc real de încălcare a drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene”.

În aprilie 2024, Paul de România a fost identificat în Malta, unde autoritățile române au formulat o nouă solicitare de extrădare, însă aceasta a fost respinsă de instanțele malteze.

Pe 30 ianuarie 2025 a fost emis un nou mandat european de arestare, iar în aprilie 2025 acesta a fost reținut la domiciliul său din Paris și ulterior încarcerat.

Pe 16 aprilie 2025, Curtea de Apel Paris a decis eliberarea sa sub control judiciar. În iulie 2025, autoritățile franceze au respins încă o dată cererea de extrădare formulată de România.

Paul Philippe, cu cetăţenie franceză, britanică şi română, nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către unchiul său Mihai, ultimul rege al României, care a murit în 2017.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro