Curtea de Apel București acuză Guvernul Bolojan după decizia CCR: Urmează o justiție mai slabă și termene mai lungi

CAB: „Acest act normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar”

„Curtea de Apel Bucureşti a luat act cu îngrijorare de decizia Curții Constituționale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituţia, aceasta semnificând un regres în statutul de independenţă”, susține CAB într-un comunicat de presă.

Instanța susține că Executivul condus de Ilie Bolojan a influențat decizia CCR prin „reconfigurarea arhitecturii constituţionale”: „Intervenţia intempestivă a acestei legi, în lipsa unei dezbateri reale şi cu ignorarea realităților sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătoreşti. În esenţă, ignorând complet realitățile din instanțele judecătoreşti din perspectiva încărcăturii, a complexității, a deficitului major de resurse umane, puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului, singurul mecanism ce acţiona ca un filtru în fața excesului de putere”.

CAB a continuat: „În ciuda avertismentelor, şi acest act normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar prin depopulare, actul de justiţie fiind afectat din perspectiva calității, dar şi termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor”.

Instanța consideră că, pe fondul unui dezechilibru accentuat între resursele disponibile și volumul de muncă, judecătorii de la Curtea de Apel București și cei ai instanțelor arondate gestionează, de ani buni, aproximativ o treime din activitatea la nivel național.

Amintim că premierul Ilie Bolojan a transmis pe 6 februarie o scrisoare la CCR, avertizând că neîndeplinirea Jalonului 215, referitor la pensiile speciale, ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. În replică, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a susținut și ea că această intervenție este o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat” și că Bolojan a vrut să influențeze decizia CCR.

CCR a decis tăierea pensiilor speciale după 5 amânări. 3 judecători propuși de PSD au votat împotrivă

Miercuri, 18 februarie, după 5 amânări și după o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a stabilit că al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de premierul Ilie Bolojan în Parlament în decembrie 2025, este constituțional.

Au fost 6 voturi pentru și 3 contra. Cei trei care nu au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale magistraților au fost judecătorii propuși de PSD, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Foarte interesant, Mihai Busuioc, al patrulea judecător propus de PSD, a votat de data aceasta pentru tăierea pensiilor speciale, adică s-a aliat majorității.

Decizia CCR înseamnă că magistrații se vor pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. Mai mult, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani. Iar pensionarea anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani. Legea merge acum la promulgare, la președintele Nicușor Dan.

Mai trebuie spus că trimiterea legii la CJUE, așa cum ceruse controversata Lia Savonea, șefa Curții Supreme, a fost respinsă în ședința CCR cu 5 voturi la 4.

România încearcă să salveze 231 de milioane de euro din PNRR

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat miercuri, 18 februarie, după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale, că va întreprinde toate demersurile ca să salveze banii europeni din PNRR.

El a precizat că „în orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR”, deși termenul stabilit cu oficialii Comisiei Europene, adică 28 noiembrie 2025, a fost depășit cu aproape trei luni. „Voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a conchis ministrul Pîslaru.

Amintim că, pe 11 februarie, Dragoș Pîslaru anunța că România a pierdut practic 231 milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale CCR la pensiile speciale.

Totodată, și premierul Ilie Bolojan a spus pe 18 februarie că, „imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, este vorba despre cele 231 de milioane de euro din PNRR, aferente Jalonului 215 referitor la pensiile speciale. Șeful Guvernului a vorbit însă și despre noi corecții, fără să explice însă la ce se referă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE