43 de ani de la cutremurul din 1977 | Cum au relatat ziarele vremii cel mai distructiv seism din România!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După 43 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, cu sprijinul prompt al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (BCUB), Libertatea le oferă cititorilor posibilitatea de a "răsfoi" trei dintre ziarele apărute după seismul care a ucis 1.578 de oameni, printre care personalităţi marcante precum Toma Caragiu, Doina Badea şi Anatol Baconsky. Articolul conține și amintirile tulburătoare ale actorului Ion Caramitru, care a explicat pentru Libertatea cum l-a găsit mort, sub dărâmături, pe marele actor Toma Caragiu.
Cuprins:
- Informația Bucureștiului
- Scînteia Tineretului
- Tribuna României
- Cele mai puternice cutremure din România în ultimii 100 de ani. Cutremurul din 1940 - cel mai mare, cutremurul din 1977 - cel mai distructiv
- Aproximativ 1.000 de oameni au murit la cutremurul din noiembrie 1940
- 1.578 de oameni au murit la cutremurul din martie 1977
- Personalităţi care au murit la cutremurul din martie 1977
În seara zilei de 4 martie 1977, România a fost zguduită de cel mai distructiv cutremur din istoria măsurată a ţării noastre. Pentru că datele referitoare la ora producerii şi la magnitudine diferă uşor, în funcţie de sursele de informare, Libertatea a apelat direct la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, singura entitate care oferă date oficiale. Astfel, potrivit infp.ro, magnitudinea-moment a cutremurului din martie 1977 a fost de 7.4, iar seismul s-a produs la ora 21:21.
BCUB, cea mai veche bibliotecă universitară din Bucureşti, deţine, în original, mai multe ziare din martie 1977. Unele dintre ele sunt trecute la categoria "UNICAT", fapt ce le conferă o valoare sporită. După 43 de ani de la cutremurul din martie 1977, Biblioteca Centrală Universitară Carol I din Bucureşti a acceptat să îşi deschidă arhivele pentru cititorii Libertatea, care au acces acum, cei tineri pentru prima dată, la ziarele apărute imediat după cutremur.
Peste 2.400.000 de volumeexistă în valoroasa arhivă a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti. Printre ele, colecţii de carte rară şi manuscrise de o valoare inestimabilă
Site-ul Libertatea redă mai jos trei publicaţii, însoţite de prezentare şi de posibilitatea de vizualizare integrală în format .PDF.
Informația Bucureștiului
Ediția din 5 martie 1977 (sâmbătă)
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/03/informatia-bucurestiului-5-martie-cristian-otopeanu-bcub.pdf" title="Informatia Bucurestiului - 5 martie-cristian otopeanu-BCUB"]
- număr pagini: 4 (obişnuit), preţ: 30 de bani
- pe prima pagină au apărut Decretul Prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritorul Republicii Socialiste România şi mesajul preşedintelui Nicolae Ceauşescu
- la interior, se anunţă că Nicolae Ceauşescu s-a întors în acea dimineaţă, la ora 8:15, din vizita de lucru din Nigeria şi a trecut la inspecţia clădirilor afectate de cutremur
- totodată, ziarul Informaţia Bucureştiului din 5 martie 1977 a informat asupra măsurilor luate de autorităţi pentru înlăturarea efectelor cutremurului, pentru asigurarea apei potabile şi pentru aprovizionarea populaţiei cu alimente.
Ediția din 7 martie 1977 (luni)
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/03/informatia-bucurestiului-7-martie-cristian-otopeanu-bcub.pdf" title="Informatia Bucurestiului - 7 martie-cristian otopeanu-BCUB"]
- număr pagini: 8 (dublat), preţ: 30 de bani (obişnuit)
- pe prima pagină, oamenii puteau citi că Nicolae Ceauşescu a criticat în şedinţa ţinută duminică, la CPEx al CC al PCR, "unele aspecte ale desfăşurării acţiunii de salvare a supravieţuitorilor din clădirile prăbuşite" şi lipsurile manifestate în organizarea activităţilor de primă urgenţă în vederea înlăturării urmărilor cutremurului".
- tot pe pagina I, a fost prezentată o fotografie cu Nicolae Ceauşescu care inspectase "astăzi dimineaţă, în Bucureşti, situaţia operativă în principalele zone afectate de cutremur" şi "modul cum au fost îndeplinite indicaţiile date aseară".
- la interior, ziarul informa asupra măsurilor dispuse de autorităţi în cele 8 sectoare administrative ale Capitalei existente la acel moment şi o cronologie a încercărilor de salvare a oamenilor prinşi sub dărâmături în punctele fierbinţi ale Capitalei.
Scînteia Tineretului
Ediția din 5 martie 1977 (sâmbătă)
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/03/scanteia-tineretului-5-martie-1977-cristian-otopeanu-bcub.pdf" title="Scanteia Tineretului - 5 martie 1977-cristian otopeanu-BCUB"]
- număr pagini: 4, preţ: 30 de bani (obişnuit)
- prima pagină a găzduit Decretul Prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe teritorul Republicii Socialiste România şi mesajul preşedintelui Nicolae Ceauşescu, adică exact ceea ce a apărut şi în Informaţia Bucureştiului din aceeaşi zi
- din cauza orei târzii a cutremurului din seara precedentă, la interior nu a fost menţionat nimic despre seism, spre deosebire de "Informaţia Bucureştiului", care a apărut pe piaţă după orele prânzului acelei zile
- la interior, s-au făcut referiri, în proporţie covârşitoare, la vizita de lucru făcută cu o zi în urmă de Nicolae Ceauşescu în Nigeria, la Lagos.
Ediția din 7 martie 1977 (luni)
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/03/scanteia-tineretului-7-martie-1977-cristian-otopeanu-bcub.pdf" title="Scanteia Tineretului - 7 martie 1977-cristian otopeanu-BCUB"]
- număr pagini: 6 (două în plus, faţă de numărul obişnuit), preţ: 30 de bani (obişnuit)
- prima pagină a fost o replică aproape fidelă a celei din "Informaţia Bucureştiului" aceleiaşi zile, fiind prezentate rezultatele şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, în stil copy-paste
- de asemenea, prima pagină a găzduit aceeaşi fotografie cu Nicolae Ceauşescu, apărută însă la interiorul ziarului Informaţia Bucureştiului aceleiaşi zile; totodată, mesajul primei pagini din "Scînteia Tineretului" a fost similar cu cel de pagina I a "Informaţiei Bucureştiului": "Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat ieri Capitala şi alte localităţi din ţară afectate de cutremur"
- la interior, în schimb, "Scînteia Tineretului" a publicat mai multe fotografii ale dezastrului post-cutremur, decât "Informaţia Bucureştiului" aceleiaşi zile
- tot la interior, a fost menţinut titlul paginii I, anume "Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat ieri Capitala şi alte localităţi din ţară afectate de cutremur", iar materialele apărute au pus accentul pe acţiunile întreprinse de fostul şef de stat în Bucureşti, Alexandria, Turnu Măgurele, Craiova, Slatina şi Zimnicea, cel din urmă oraş fiind practic ras de pe faţa pământului. "Vreau să refacem în întregime oraşul" a fost mesajul lui Ceauşescu adresat locuitorilor din Zimnicea în vizita post-cutremur.
Tribuna României
Ediția din 15 martie 1977 (publicaţie bilunară)
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/03/tribuna-romaniei-15-martie-1977-cristian-otopeanu-bcub.pdf" title="Tribuna Romaniei - 15 martie 1977-cristian otopeanu-BCUB"]
- număr pagini: 16, preţ: 2 lei
- prima pagină a publicaţiei Tribuna României, care apărea într-un format mai mare decât "Scînteia Tineretului" şi "Informaţia Bucureştiului", a fost deschisă cu nu mai puţin de 7 fotografii care prezentau avariile din Bucureşti rezultate după cutremur
- tot prima pagină a găzduit titlul "Cel mai distrugător cutremur din România", urmat de un bilanţ al victimelor şi al imobilelor avariate în ţară
- la interior, pentru că publicaţia beneficia de o calitate a hârtiei superioară, ilustraţia a fost extrem de bogată: 40 de fotografii au redat cele mai importante daune făcute de cutremur, plus operaţiunile de salvare. Imaginile publicate erau cu precădere din Bucureşti.
- tot la interior, printre altele, au fost oferite informaţii ample post-cutremur, însoţite de mărturii ale supravieţuitorilor, un istoric al cutremurelor şi declaraţiile făcute de Nicolae Ceauşescu la conferinţa de presă susţinută pe 10 martie în faţa jurnaliştilor români şi străini, referitoare la urmările seismului şi la măsurile de refacere.
Cele mai puternice cutremure din România în ultimii 100 de ani. Cutremurul din 1940 - cel mai mare, cutremurul din 1977 - cel mai distructiv
5 cutremure cu magnitudine egală sau mai mare cu 6.4 au avut loc în România în ultimii 100 de ani, conform Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
1. Cutremurul din 10 noiembrie 1940
- Magnitudine-moment (Mw): 7.7
- Adancime: 150 km
- Zona seismica: Vrancea
- Ora locala: 03:39
2. Cutremurul din 4 martie 1977
- Magnitudine-moment (Mw): 7.4
- Adancime: 94 km
- Zona seismica: Vrancea
- Ora locala: 21:21
3. Cutremurul din 31 august 1986
- Magnitudine-moment (Mw) estimata: 7.1
- Adancime estimata: 131 km
- Zona seismica: Vrancea
- Ora locală: 00:28
Cutremurele din 30 şi 31 mai 1990
- Magnitudine-moment (Mw): 6.9 (30 mai) şi 6.4 (31 mai)
- Adancime: 91 (30 mai) şi 87 km (31 mai)
- Zona seismica: Vrancea
- Ora locala: 13:40 (30 mai) şi 03:17 (31 mai)
Aproximativ 1.000 de oameni au murit la cutremurul din noiembrie 1940
Ca magnitudine, cel mai puternic cutremur din România a fost cel din 10 noiembrie 1940. Cutremurul din 1940, rămas în istorie drept cel mai puternic seism al secolului XX, a avut efecte devastatoare în centrul şi în sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Seismul a fost resimţit inclusiv la Sankt Petersburg, Moscova, Istanbul şi Atena.
Numărul exact al victimelor cutremurului din 1940 este incert, din cauza cenzurii informaţiilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Totuşi, a fost avansat numărul de 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, potrivit infp.ro.
Prabuşirea şi avarierea unui număr foarte mare de clădiri au dus la obligativitatea apariţiei unui cod obligatoriu de proiectare seismică, inexistent până la acel moment. Astfel, în 1941 a fost introdus primul cod de proiectare.
45 de secunde a durat cutremurul din 10 noiembrie 1940
1.578 de oameni au murit la cutremurul din martie 1977
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv de pe teritoriul României. Datele oficiale arată că au murit 1.578 de oameni şi 11.321 au fost răniţi.
Cutremurul din 1977 a prăbuşit sau a avariat grav 32.897 de locuinţe, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
56 de secundea durat cutremurul din 4 martie 1977
Personalităţi care au murit la cutremurul din martie 1977
Printre personalităţile care au murit la cutremurul din 4 martie 1977 se numără actorul Toma Caragiu, al cărui corp strivit sub dărâmături a fost descoperit după 6 zile alături de cel al regizorului Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea şi poetul Anatol Baconsky.
- Toma Caragiu (1925-1977) şi Alexandru Bocăneţ (1944-1977) - cutremurul i-a prins în apartamentul lui Toma Caragiu, situat în blocul Continental, de pe strada Colonadelor, redenumită ulterior strada Toma Caragiu. Caragiu şi Bocăneţ au fost striviţi de casa scărilor, care s-a prăbuşit peste ei când încercau să iasă din bloc.
Ion Caramitru a rememorat pentru Libertatea cum l-a găsit pe Toma Caragiu la 6 zile după cutremur
Contactat de Libertatea, actorul Ion Caramitru, care va împlini 78 de ani pe 9 martie, și-a amintit cum i-a văzut pe Toma Caragiu și pe Alexandru Bocăneț sub dărâmături, după 6 zile .
"Am venit și am stat la blocul lui Toma Caragiu, alături de alți colegi, timp de 6 zile. În a șasea zi, Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut și i-am văzut și ochelarii la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei, erau lângă el", a rememorat Caramitru, care în prezent este directorul Teatrului Național din București.
Actorul care joacă în această perioadă în piesa "Neguțătorul din Veneția" de William Shakespeare a continuat, cu vocea ușor tremurândă.
"Peste Toma era Alexandru Bocăneț. Erau îmbrățișați, așa au murit... Bocăneț avea chipul întreg, dar Toma era desfigurat complet, avea chipul schimonosit", a mai povestit Caramitru pentru Libertatea.
- Doina Badea (1940-1977) - a murit împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în vârstă de 1 şi 4 ani, după ce blocul vecin cu cel în care stătea Toma Caragiu s-a prăbuşit.
- Anatol Baconsky (1925-1977) - a murit după ce blocul de pe strada Colonadelor, unde locuia și Toma Caragiu, s-a prăbuşit. Anatol Baconsky a fost tatăl lui Teodor Baconschi, fost ministru al Afacerilor Externe între 2009 și 2012.
