„Dacă credeți că acum e iadul pe pământ, atunci fiți pregătiți” pentru ce urmează. Mesajul șefului agenției alimentare a ONU pentru Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șeful Programului Alimentar Mondial, cea mai mare agenție de ajutor alimentar din lume, a lansat un avertisment sumbru pentru liderii europeni: Plătiți acum mai mulți bani pentru a evita o foamete la nivel mondial, în special în Orientul Mijlociu și Africa. În caz contrar Europa va suferi o criză a migrației mai târziu, spune el, citat de publicația Politico.
Invazia Rusiei în Ucraina a provocat o undă de șoc pe piețele alimentare internaționale, agravând problema deja serioasă a foametei la nivel mondial, prin întreruperea aprovizionării și prin creșterea prețurilor. Acest lucru riscă să arunce în haos politic cele mai sărace regiuni ale planetei și să creeze o criză a migrației fără precedent, spune David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, o agenție specializată a ONU.
Într-un interviu acordat Politico, Beasley a avertizat că Europa trebuie să susțină financiar aceste regiuni, în caz contrar riscând să suporte mare parte a consecințelor.
„Ne lipsesc miliarde de dolari”, a spus el. „Dacă nu reușim să oferim anul acesta câteva miliarde de dolari în plus, înseamnă că vom avea foamete, instabilitate și migrație în masă”, a avertizat oficialul.
Guvernele UE elaborează deja planuri pentru a contracara criza alimentară generată de război, o propunere fiind așteptată încă de miercuri, scrie Politico.
Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari producători și exportatori de cereale din lume. Criza aprovizionării cu cereale generată de război are prin urmare un impact direct asupra țărilor din Orientul Mijlociu și Africa, care se bazează pe aceste livrări.
Jumătate din importurile de grâu ale Africii provin din Ucraina și Rusia. Rusia este, de asemenea, un important exportator de îngrășăminte. În ceea ce privește Ucraina, exporturile sale s-au oprit, iar capacitatea sa de a continua producția în acest an este sub semnul întrebării.
Condiții mai grele decât înaintea Primăverii Arabe
Punctul critic va fi în toamnă, a spus Beasley, când va fi resimțit probabil întregul impact al întreruperilor provocate de război.
„Dacă credeți că acum avem iadul pe pământ, atunci fiți pregătiți”, a avertizat Beasley. „Dacă neglijăm nordul Africii, nordul Africii va ajunge în Europa. Dacă neglijăm Orientul Mijlociu, (Orientul Mijlociu) vine spre Europa”, a spus el.
Condițiile economice cu care se confruntă aceste regiuni ale lumii sunt acum mai grele decât erau în perioada premergătoare Primăverii Arabe, a mai avertizat Beasley. Și nu doar populațiile din țările din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord vor resimți această presiune.
Programul Alimentar Mondial hrănește deja milioane de oameni din sud, în țările din Sahel, cum ar fi Niger și Burkina Faso, unde problemele se vor agrava dacă prețurile globale ale alimentelor vor rămâne foarte ridicate. „Am avertizat națiunile noastre dezvoltate de mai mulți ani că Sahelul se va prăbuși dacă nu suntem atenți”, a spus el.
Beasley se află într-o misiune urgentă de strângere de fonduri la Bruxelles, unde a purtat marți discuții cu doi comisari europeni. În cazul în care criza alimentară scapă de sub control și lumea se va confrunta cu o lipsă critică de aprovizionare, Occidentul bogat nu va fi scutit de tulburări politice.
„Ce credeți că se va întâmpla la Paris, la Chicago și la Bruxelles când nu va fi suficientă hrană?”, a întrebat el.
„Este ușor să stai pe cai mari în turnul tău de fildeș atunci când nu tu ești cel care moare de foame”, a adăugat Beasley.
Un deficit de 8 miliarde de euro
Programul Alimentar Mondial are un deficit de 8 miliarde de dolari, pe fondul a ceea ce Beasley a numit „furtuna perfectă” a inflației COVID, a șocurilor climatice și a războaielor nerezolvate.
Conflictul din Yemen înseamnă că 13 milioane de persoane depind de agenția ONU pentru a mânca. Războiul din Ucraina amenință să agraveze dramatic criza foametei.
În 2021, agenția ONU a cumpărat cea mai mare parte a alimentelor sale din Ucraina. Dar Beasley spune că problema acută legată de Ucraina nu e neapărat una de aprovizionare, ci una legată de creșterea costurilor. Prețurile globale la grâu au crescut cu 19% de când Rusia a invadat Ucraina, potrivit datelor publicate de publicația Business Insider.
Realitatea brutală este că, dacă agenția ONU nu primește mai mulți bani în curând, ar putea fi nevoită să reducă rațiile de alimente în locuri precum Yemen, Ciad și Niger, pentru a hrăni cele 3 milioane de persoane înfometate din Ucraina sau din jurul acesteia, pe care agenția le ajută prin intermediul rutelor umanitare.
Programul Alimentar Mondial, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2020, depinde de donații din partea guvernelor sau a donatorilor privați care alocă fondurile în scopuri specifice. Germania este al doilea cel mai mare donator al său, după SUA, iar Comisia Europeană se află pe locul al treilea, cu aproximativ 500 de milioane de dolari.
Dar nu toate țările UE au aceeași greutate în mod individual. Franța a donat mai puțin de jumătate din cât a contribuit Rusia în 2020, spre exemplu.
Nu este doar responsabilitatea UE să crească donațiile, dar Beasley, care face această treabă din 2017, a învățat care sunt ușile la care trebuie să bată, scrie Politico.
Anul trecut, el s-a contrat pe Twitter cu șeful Tesla, Elon Musk, care s-a angajat să facă o donație dacă Beasley ar putea spune în detaliu cum ar pune capăt foametei în lume. „Mi-a oferit mult feedback, dar nu am primit niciun fel de fonduri”, a spus Beasley.
Acum, el vrea ca cei mai bogați oameni din lume, cum ar fi fondatorul Amazon, Jeff Bezos, să ajute agenția ONU în această criză. Beasley crede că este o „rușine pentru umanitate” faptul că „cerșim câteva miliarde de dolari”, când există trilioane de dolari de bogăție pe planetă, iar marii patroni din sectorul tech și-au mărit averea personală în timpul pandemiei.
„Am nevoie de ajutorul lor financiar pe termen scurt. Asta este ceea ce cer”, spune Beasley.
Janez Lenarčič, comisarul UE pentru ajutor umanitar, a scris pe Twitter, după întâlnirea cu Beasley de marți, că UE „își va face partea sa” de treabă. Jutta Urpilainen, comisarul pentru parteneriate internaționale, a scris că blocul comunitar este „mândru” să sprijine agenția ONU. Iar un alt oficial UE a declarat că unele fonduri umanitare ale UE vor fi redirecționate către combaterea insecurității alimentare din cauza crizei.
Dar detaliile nu au fost încă anunțate și nimic nu este sigur. În timp ce liderii UE analizează cum să abordeze urgența foametei, avertismentul lui Beasley este clar: „Veți plăti de o sută de ori mai mult dacă nu o faceți”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
