Dan Mircea Farcaş, medic cardiolog şi pacient cu boala Parkinson: "Nu boala ne omoară, ci gândurile negative că nu ne vindecăm"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicul cardiolog Dan Mircea Fărcaș explică pentru Libertatea cum, în viața lui de pacient cu boala Parkinson, a făcut multe schimbări, dar cea mai importantă a fost aceea când a scos din gând cuvintele ”nu pot”,”incurabil” și ”imposibil”, chiar dacă dizabilitatea „are grijă” să își facă simțită prezența în anumite momente și chiar să îl însoțească în fiecare zi. Mai spune că în dublul rol pe care îl are de aproape trei decenii, de medic și de pacient, a înțeles că nu boala este cea care te omoară. Te omoară gândurile negative, temerile, legate de imposibilitatea vindecării.
Cuprins:
- Ca medic, aș vrea ca bolnavii să pășească mai repede pe drumul acceptării suferinței
- Conștient de dizabilitatea corpului caut soluții pentru a-mi îmbunătății calitatea vieții
- Bolnavul din mine se teme de spital și de medici
- Nu boala omoară. Omoară gândurile negative legate de imposibilitatea videcării
- Sănătatea nu este altceva decât o stare de moment, o instantanee a corpului fizic și spiritual
- Să scoţi din viaţa ta "nu pot”, "incurabil” şi "imposibil”
- Acceptarea, este cea mai mare biruinţă împotriva bolii
- Relația cu boala cronică este ca un mariaj fericit, în care partenerii cedează pe rând
Dan Mircea Fărcaş este medic cardiolog şi pacient cu boala Parkinson. Diagnosticul i-a fost pus în facultate, după ce s-a lovit la un picior în timpul unui meci de fotbal.
Spune adesea că, 20 de ani a stat "cu umărul în uşă" ca să nu intre în viața lui "domnul Parkinson”. Dar, după mai bine de două decenii de tratamente şi terapii alternative, a căzut la pace cu boala şi promovează acceptarea.
Dar omul, pacientul și medicul Dan Mircea Fărcaș are propriile frământări, pe care nu ezită să le facă publice. Asta, pentru că vrea să dea putere bolnavilor care-i ajung în cabinet, deși, de multe ori, medicul Fărcaș se simte mult mai rău decât pacienții lui.
Ca medic, aș vrea ca bolnavii să pășească mai repede pe drumul acceptării suferinței
„Cât de uman este medicul din mine? Cât de om se mai poate considera pacientul din mine, după o conviețuire de 28 de ani cu boala Parkinson?” sunt unele dintre întrebările de zi cu zi pe care și le pune Dan Mircea Fărcaș.
Povestește că a devenit medic mânat de dorința de a-i ajuta pe cei bolnavi să își găseasă și să pășească mai repede pe drumul acceptării suferinței și al vindecării bolilor lor.
”Am îmbrățișat cariera medicală din iubirea de oameni, din dorința de a întinde o mână de ajutor semenilor mei aflați în suferință. Am devenit medic mânat de dorința de a-i ajuta pe cei bolnavi să își găseasă și să pășească mai repede pe drumul acceptării suferinței și al vindecării bolilor lor. Pentru că, și eu la rândul meu, în calitate de pacient, am fost sprijinit și îndrumat de niște medici dedicați, adevărați profesioniști ai medicinei. Așa am învățat cum să îmi accept suferința și să conviețuiesc smerit și demn, cu boala Parkinson”, a adăugat medicul.
Dan Mircea Fărcaș a mai spus că înainte de toate este om. Nimic mai mult decât un om.
”Medicul din mine este înainte de toate un om. Doar un om. Nimic mai mult decât un om. Un om care dețin calificări și competențe. Am nevoie să mă confund cu oamenii, am nevoie să fiu „una cu mulțimea”, deși nu pot uita niciodată că am jurat să fiu pe baricadele luptei cu suferința și să fiu medic 24 ore din 24, 365 zile pe an! Medicul din mine vrea să devină, așa cum spunea unul dintre mentorii mei, un civil la fel ca toți civilii, cu aceleași drepturi și libertăți!”, a adăugat dr Fărcaș.
Conștient de dizabilitatea corpului caut soluții pentru a-mi îmbunătății calitatea vieții
Deplin conștient de dizabilitatea corpului, pacientul din el, determinat și cu atitudine pozitivă, caută soluții menite a-și îmbunătăți calitatea vieții.
”Pe deplin conștient de dizabilitatea corpului meu fizic, pacientul din mine, determinat și cu atitudine pozitivă, caut soluții menite a-mi îmbunătăți calitatea vieții. Dacă tot veni vorba, dizabilitatea „are grijă” să își facă simțită prezența în anumite momente și să mă însoțească în fiecare zi. Și bolnavul din mine este tot un om. Un om care în fiecare zi mă stăduiesc să îmi demonstrez că dacă cred cu adevărat în potențialul „adormit” al corpului dar mai ales al creierului meu, pot să mă autodepășesc și pot fi un om la fel ca ceilalți! Chiar dacă am o dizabilitate. Așa că visul meu de a mă amesteca în mulțime și să fiu la fel ca ceilalți poate deveni realitate. Chiar dacă, mersul meu ciudat, uneori „ebrios” îi face pe oameni să li se pare că sunt altfel decât ei!” a mai spus medicul -pacient.
Bolnavul Fărcaș se teme de spital și de medici, dar s-a convins că viața omului este de neconceput fără ajutorul medicinei.
Bolnavul din mine se teme de spital și de medici
Dr. Fărcaș mai spune că, bolavul din el se teme de spital și când ajunge acolo se întreabă când va pleca. Dar, recunoaște, totodată că, viața umană a ajuns să fie de neconceput fără ajutorul medicinei.
”Cu toate că bolnavul din mine se teme de spital și de medici, pacientul din mine a înțeles că viața umană a ajuns să fie de neconceput fără ajutorul medicinei, fără doctori, fără spitale – aceste clădiri impersonale, de beton și sticlă, la vederea cărora, bolnavul din mine devine brusc anxios și încep să îmi pun întrebări. Una dintre primele întrebări pe care și-o pune pacientul din mine,după ce pășesc în spital este: „Oare când voi pleca de aici?”, a mai spus Fărcaș.
Nu boala omoară. Omoară gândurile negative legate de imposibilitatea videcării
În dublul rol pe care îl are de aproape trei decenii, acela de medic și de pacient, Dan Mircea Fărcaș a înțeles că nu boala este cea care omoară. Omoară gândurile negre, temerile, legate de imposibilitatea vindecării.
”Ca medic, dar și ca pacient am înțeles că nu boala este cea care te omoară. Te omoară consecințele psihice și dezechilibrele organice cauzate de gândurile negative generate apariția spectrului incurabilității bolii și a imposibilității vindecării. De multe ori starea sănătății mele, starea în care mă aflam, a fost mai proastă decât a pacientului din fața mea. Asta nu a împiedicat medicul din mine, să trateze cazul cu maxim de seriozitate și profesionalism. Pentru că, omul bolnav din fața mea avea nevoie de sfatul meu, de tămăduitorul din mine. De aceea era în cabinet, în fața mea. Mi se adresase pentru o problemă pe care nu o putea rezolva singur, convins fiind că apelând la competențele mele, starea sănătății lui se va îmbunătăți. Medicul din mine, încearcă în fiecare zi să găsească soluții terapeutice și să fie aproape de cei aflați în suferință, de cei care întind mâna, spre mine, plini de vise și speranțe”, a adăugat Dan Mircea Fărcaș.
Sănătatea nu este altceva decât o stare de moment, o instantanee a corpului fizic și spiritual
Tot din postura de medic 24 de ore din 24 spune că sănătatea nu este altceva decât o stare de moment, o instantanee a corpului fizic și spiritual.
”Sunt medic pe viață, așa cum spuneam, 24 de ore din 24. Oricât de mare importanță i-aș acorda suferinței corpului meu și dizabilității, calitatea de pacient dar și jurământul lui Hipocrate precum și prezența ca medic pe „baricadele” luptei cu suferința m-au făcut să văd adevărata fată a bolii și să înțeleg că sănătatea nu este altceva decât o stare de moment, o instantanee a corpului fizic și spiritual. Că în fiecare zi, oamenii se îmbolnăvesc și tot ei se vindecă. Că în viața noastră, care este o goană perpetuă după bunăstare, uităm de noi și de sănătatea noastră. Doar când ne îmbolnăvim, înțelegem că pierderea sănătății este de multe ori prețul plătit pentru „așa zisa bunăstare”, a continuat medicul-pacient.
Această dublă postură de medic și pacient l-a ajutat pe Dan Fărcaș să vadă lumea atât prin ochii celui care încearcă să dea sănpătate celor suferinzi, cât și ai celui care are nevoie de vindecare
”Omul din mine este format atât din medicul cardiolog cât și din pacientul suferind de boala Parkinson. Un om care a înțeles adevărata dimensiune a suferinței umane. Atât prin ochii medicului care se luptă în fiecare secundă cu suferința, cât și prin ochii pacientului care conviețuiește cu boala. Frumusețea actului medical și boala Parkinson nu au făcut altceva decât să mă facă să nu rămân indiferent la suferința semenilor mei”, a mai spus Fărcaș.
El îi îndeamă de toți bolnavii să scoată din gândurile lor "nu pot”, "incurabil” şi "imposibil”.
Să scoţi din viaţa ta "nu pot”, "incurabil” şi "imposibil”
Dacă spunem continuu că Parkinson este o boală incurabilă, dacă spunem despre orice boală că este incurabilă, atunci sigur că spectrul incurabilului ne va domina, a adăugat medicul.
Și, de când, în creier și-a întipărit gândul cel nou și anume acela că nu există Parkinson incurabil, de atunci și viața lui s-a schimbat în bine. Dar, nimic nu se face ușor. Nicio schimbare nu se face peste noapte. Totul înseamnă muncă, efort.
"În momentul în care în creierul meu s-a întipărit mesajul că se poate face mult mai mult decât ştiam eu până atunci, starea mea s-a schimbat şi am început să caut modalităţi prin care se face regresia simptomelor”, a continuat medicul Dan Mircea Fărcaș.
Și, după o lungă căutare, în care a trecut prin multe clipe grele, şi-a schimbat gândirea, a conştientizat că Dan Fărcaş este unul singur, cu tot cu boala Parkinson. În tot acest efort a avut continuu alături familia, prietenii, medicii și chiar pe studenții și pacienții lui.
"Un alt lucru pe care nimeni nu-l poate face pentru tine este să schimbi gândirea. Adică să scoţi din viaţa ta pe «nu pot», pe «incurabil» şi pe «imposibil». Dacă trăieşti cu gândul că «boala Parkinson este o boală incurabilă», spectrul incurabilului te va domina. Şi atunci, cu siguranţă va fi o boală incurabilă. Am conştinetizat că Dan Fărcaş este unul singur, că sunt atât de multe lucruri frumoase în viaţă, că poţi să trăieşti indiferent de cum eşti”, a explicat medicul.
Întrebat care a fost cel mai mare succes al pacientului, Dan Fărcaș, a răspuns fără să ezite, acceptarea.
Acceptarea, este cea mai mare biruinţă împotriva bolii
”Acceptarea, este cea mai mare biruinţă împotriva bolii. Sigur acum vorbesc despre boala mea, Parkinson. Dar, ca medic cardiolog pot spune că, în orice boală acceptarea este primul pas spre biruință. Pentru că, până la acceptare, te simți nedreptățit, îl cerți pe Dumnezeu, îi reproșezi. Zici, de ce eu? Și, pentru că ești preocupat să cauți răspunsuri la aceste întrebări, ești neliniștit, te frămânți, suferi?” a adăugat medicul.
Dan Mircea Fărcaş a fost convins mai bine două decenii că în spatele cardiologiei nu se află nimic. Abia când a ajuns să se cunoască foarte bine şi s-a acceptat aşa cum este, a biruit boala.
"Mi-au trebuit peste 20 de ani ca să înţeleg că acceptarea este cea mai mare biruinţă împotriva bolii. Când a apărut acceptarea de sine şi acceptarea bolii, viaţa mea s-a îmbogăţit şi am descoperit că oamenii se plâng de ceea ce nu au, în loc să se bucure de ceea ce au. Cu timpul, cercetându-mă mai mult, am început să-l cunosc foarte bine pe Dan Fărcaş”, a adăugat medicul cardiolog, pacient cu Parkinson.
Relația cu boala cronică este ca un mariaj fericit, în care partenerii cedează pe rând
În opinia lui, relația cu boala cronică trebuie să fie similară unui mariaj fericit, în care soții cedează pe rând, când unul, când celălalt, pentru ca viața să meargă bine.
"Relaţia cu boala cronică este ca un mariaj fericit, nu este ca o luptă. Azi, las eu de la mine, mâine lasă boala de la ea. Relația cu boala este o convieţuire fericită, cu speranţă şi acceptare. Este ceva de lucru ca să realizezi această conviețuire pașnică cu boala”, a mai spus Dan Mircea Fărcaș.
Boala Parkinson, cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvență din țara noastră, are un impact major asupra calității vieții pacienților și a familiilor acestora.
Este motivul pentru care Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson continuă acțiunile de educare și conștientizare prin lansarea campaniei “Boala Parkinson îți dă lumea peste cap”, ce are ca obiectiv creșterea gradului de informare, la nivel național, cu privire la Boala Parkinson, precum și educarea și sensibilizarea publicului larg privind povara pe care această afecțiune o reprezintă pentru persoanele suferinde și pentru familiile acestora.
VIDEO EXCLUSIV | ”Biblioteca de piatră”, evacuată. Institutul Geologic al României a fost somat de un executor judecătoresc
