Astfel, pe retete nu vor mai aparea denumirile comerciale ale medicamentelor, iar pacientii vor putea alege, daca vor dori, intre mai multe produse diferite, dar care au la baza aceeasi substanta activa si sunt echivalente din punct de vedere al actiunii terapeutice. De exemplu, in loc de aspirina, medicul va scrie pe reteta, acid acetil salicilic.
Pacientii vor putea solicita farmacistilor informatii despre preturile medicamentelor disponibile corespunzatoare denumirii comune internationale prescrise de medic.
Asiguratul va putea opta fie pentru produsul de baza (cel mai ieftin) care se vinde la pretul de referinta si este compensat in proportie de 50, 90 sau 100 la suta (in functie de sublista de medicamente compensate pe care este inscris acest produs), fie pentru un produs mai scump, caz in care va suporta diferenta fata de pretul medicamentului de baza. Conducerea CNAS sustine ca e falsa afirmatia conform careia produsele de baza sunt mai proaste deoarece sunt ieftine.
Pe listele de compensare nu sunt admise ca produse echivalente decat acele medicamente pentru care exista studii temeinice ce dovedesc ca efectul lor terapeutic este acelasi. In plus, farmaciile au obligatia contractuala sa aiba produsele de baza (cele mai ieftine) printre medicamentele echivalente. In cazul in care medicamentul dorit de asigurat nu exista in farmacie, aceasta are obligatia de a-l aduce in raft, la cererea pacientului, in termen de maximum 12 ore (pentru bolile acute si subacute) sau de 48 de ore (pentru cele cronice).
Lista bolilor cu transmitere sexuala pentru care se acorda medicamente compensate 100 la suta a fost completata cu doua afectiuni, gonoreea si infectia cu chlamidia, a caror incidenta a crescut substantial. Pana acum, doar tratamentul sifilisului era compensat integral la pretul de referinta al medicamentelor.