Am intrat pe șantier! Renaște cinematograful Marconi, monumentul istoric abandonat la Gara de Nord. Inaugurare specială cu șuncă, șpriț și țuică

La doar câteva minute de Gara de Nord, în spatele unor ziduri imense care stau să cadă și al unei istorii aproape uitate, se ascunde una dintre cele mai impresionante renașteri urbane din București.

Am intrat în ruinele fostului Cinema Marconi. O clădire care astăzi pare abandonată de timp, cu pereți scorojiți, tavane distruse și măcinate de infiltrații, dar și săli în care liniștea a luat locul aplauzelor de altădată.

Vreme de decenii, ploaia, vântul și nepăsarea au făcut aici ravagii. Oamenii străzii și-au făcut aici casă, alții au furat tot ce s-a putut, de la geamuri la tâmplărie.

Însă ceea ce pare acum o ruină fără speranță este, de fapt, începutul unei povești spectaculoase de salvare.

Peste 300 de tone de moloz au fost scoase din clădire

De luni bune, pe șantier se muncește fără oprire. Zgomotul utilajelor și al ciocanelor a înlocuit ecoul filmelor care rulau odinioară pe marele ecran. Iar miza este uriașă: peste doar câțiva ani, aici ar putea apărea una dintre cele mai spectaculoase destinații culturale ale Capitalei.

Planurile sunt ambițioase. Două săli moderne de cinema, o sală de concerte și conferințe, un hub dedicat studenților, o cafenea și o terasă care să readucă viață unei zone care altădată era un adevărat furnicar.

Practic, dintr-o clădire aflată la un pas de prăbușire, Marconi ar urma să devină o adevărată bijuterie urbană.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 27

Deocamdată, restaurarea se află la început. Peste 300 de tone de moloz au fost deja scoase din clădire, iar contractul cu echipa multidisciplinară pentru restaurare și consolidare a fost încheiat. Din ianuarie, specialiștii lucrează la punerea în siguranță a monumentului istoric.

Asta a însemnat montarea schelelor, îndepărtarea elementelor periculoase, recuperarea detaliilor arhitecturale valoroase și consolidarea pereților și a plafoanelor care riscă să cedeze.

Cinematograful Marconi: povestea începe să se schimbe

Puțini știu însă că această clădire ascunde o istorie fascinantă. Imobilul de pe Calea Griviței, nr. 137 este una dintre primele încercări de arhitectură Art Deco din România.

A fost construit între anii 1926 și 1930, după planurile arhitectului Constantin Cănănău, și inaugurat sub numele Marconi, în onoarea celebrului inventator italian al telegrafiei fără fir.

Destinul său a urmat apoi istoria zbuciumată a țării. În anii 50 a devenit Alexandru Popov, iar mai târziu, în perioada comunistă, Cinema Dacia. Generații întregi de bucureșteni i-au trecut pragul pentru filme, întâlniri și seri petrecute în cartier.

Totul s-a schimbat însă după anii 90. Cinematograful și-a închis porțile, ca multe altele din întreaga Românie, și a început să se degradeze.

Deși clădirea a fost retrocedată în 2006, nu a beneficiat niciodată de reabilitarea pe care o merita. An după an, s-a transformat într-o ruină.

Astăzi însă, povestea pare să se schimbe.

Ultimele zile fără acoperiș! Încep lucrările de construcție

Asociația ARCEN estimează că întregul proces de restaurare va dura până în 2031. Investiția depășește 10-12 milioane de euro, iar redeschiderea este programată pentru 2030-2031, chiar la centenarul clădirii.

„Numai pentru a opri degradarea, prin lucrările de punere în siguranță și prin acoperișul provizoriu care va fi montat de la 1 iulie s-au investit deja peste 250.000 de euro”, spune fondatorul asociației.

„Restaurarea Cinematografului Marconi este un proiect în care credem foarte tare, un proiect care va necesita enorm de multă răbdare, dar și sprijinul vostru, sprijinul comunității. Ne dorim să fiți alături de noi, pentru că va fi provocator din multe puncte de vedere”, spune Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN.

Până atunci, în spatele schelelor și al zidurilor care încă poartă urmele trecutului, se scrie o nouă pagină din istoria Bucureștiului.

De la 1 iulie, peste Marconi „se va ridica un acoperiș provizoriu ca să oprească ploaia care îl macină de aproape zece ani și să permită începerea, la adăpost, a lucrărilor de consolidare și restaurare”, după cum dezvăluie constructorii.

Se lucrează după modelul Le Centquatre, din Paris

Iar dacă planurile vor deveni realitate, locul în care astăzi vedem doar moloz și pereți fisurați va redeveni, peste câțiva ani, unul dintre cele mai vii și spectaculoase spații culturale ale orașului.

Conform celor care muncesc zi de zi pe șantier, viitoarea locație este inspirată de Le Centquatre, din Paris, „un centru cultural care primește 600.000 de vizitatori pe an și care are, în interior, o Maison des Petits dedicată copiilor din familii vulnerabile”.

„Diferența dintre 104 și Marconi este simplă: la Paris, primăria investește milioane de euro în fiecare an. Aici, primăria încă nu spune nimic. Mi-aș dori măcar să își ofere sprijinul pentru ca acest demers să avanseze mai repede. Pentru că Marconi nu suportă amânarea”, mai punctează cei de la Asociația ARCEN.

Lucrările sunt duse de o echipă franco-română. Echipa franceză este coordonată de arhitectul Fabien Drubigny, alături de experți români.

O parte dintre ei au contribuit la reconstrucția fleșei de la Notre-Dame de Paris, ridicată din nou în iarna 2024-2025, dar și o parte dintre restauratorii plafoanelor de la Versailles.

Inaugurare cu șuncă à la Fatty, șpriț „Koline” și țuică „Sherlock Holmes”

Revista „Cinema” găzduia pe 16 noiembrie 1926 o pagină specială la deschiderea unui „nou teatru-cinegrafic modern în cartierul Grivița”, dezvăluind inclusiv „menu-ul servit asistenței”, totul despre noul cinema care „va fi un important factor de propagandă culturală în cartierul Gării de Nord”.

„În cartierul Gării de Nord, pe Calea Griviței, se afla cinematograful Marconi, vechi local popular, proprietatea domnilor Marinescu și Tomescu. De obiceiu sălile de cartier sunt departe de luxoasele localuri din centru, totuși în Occident există chiar în periferie elegante palace-uri, care rivalizează în fast și somptuozitate cu cele mai mărețe teatre cinegrafice din centru”, scriau ziariștii vremii.

Care notau: „D-nii Marinescu și Tomescu au înțeles acest lucru și fără a se speria de nici un sacrificiu, au transformat vechiul cinema Marconi sau mai exact au construit din temelii o nouă sală, în genul marilor teatre cinegrafice din Apus”.

„Arhitectura noului local este de un rar gust, și atât de estetic și confortabil, încât este poate al doilea local din București. Noua construcție este o adevărată mândrie a cartierului Grivița și dă un aspect cu totul occidental străzii atât de populate pe care se află”, sună prezentarea.

Inaugurarea acestui nou local a avut loc în ziua de 6 noiembrie și s-a oficiat o slujbă religioasă. Apoi „amfitrionii au servit oaspeților un mic aperitiv cinematografic”.

• Mastică „Nick Winter”
• Țuică „Sherlock Holmes”
• Tartine „Maciste”
• Măsline „Zigotto”
• Șuncă à la Fatty
• Șpriț „Koline”
• Champagne „Charlie Chaplin”
• Scobitori „Pat”

Cum se încheia textul din 1926? „Să sperăm că d-nii Marinescu și Tomescu vor continua frumoasa lor activitate și se vor feri de a înfățișa publicului filme de prost gust, aventuri senzaționale cu apași și criminali, punctul negru care întunecă orizontul luminos al Artei Tăcute”.

Povestea unei adevărate bijuterii din București

• 1926 – Proiectat de arhitectul Constantin Cănănău. Autorizat în 1926. Este una dintre primele clădiri Art Deco din zonă.
• 1930 – Inaugurat sub numele Marconi, în onoarea inventatorului italian al telegrafiei fără fir. Devine un reper cultural al Căii Griviței. Pe lângă proiecțiile de film, aici au loc și reprezentații de teatru și vodevil.
• 1948 – Odată cu instaurarea regimului comunist, imobilul este naționalizat, dar continuă să fie cinematograf.

• 1951 – Cinematograful este redenumit Alexandr Popov, fizicianul rus pe care propaganda sovietică îl prezenta drept inventatorul radioului, în locul lui Marconi.
• 1963 – Cinematograful este redenumit Cinema Dacia, în logica național-comunismului, și funcționează drept cinema de cartier.
• 2000 – Activitatea se oprește, la fel ca în cazul multor cinematografe din Capitală administrate de statul român.
• 2006 – Clădirea este retrocedată moștenitorilor, dar nu sunt realizate lucrări de restaurare. Ocupată de oameni ai străzii din zona Gării de Nord, intră într-un proces accelerat de degradare.
• 2025 – Achiziționat de un proprietar privat și încredințat ARCEN spre coordonare, Marconi intră într-un amplu proiect de restaurare cu echipa care a contribuit la reconstrucția Catedralei Notre-Dame de Paris.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro