De ce costă mult energia în România, deși avem producție bună. AEI: „Vindem ieftin în Bulgaria și o reimportăm de 7 ori mai scump. Nu contează cât produci”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România pierde teren în fața vecinilor bulgari în cursa pentru eficiența energetică, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză.
Cuprins:
- România exportă ieftin energie electrică și o importă scump
- Dumitru Chisăliță: România produce, Bulgaria câștigă
- România-Bulgaria, diferențe mari în flexibilitatea energetică
- România produce 80% la orele de vârf, Bulgaria - 74%
- Chisăliță: România, la granița paradoxului - produce multă energie, folosește prea puțină
Potrivit acestuia, lipsa de flexibilitate a sistemului energetic național și gestionarea ineficientă a surplusurilor și vârfurilor de consum contribuie la prețurile ridicate ale energiei electrice din țară.
România exportă ieftin energie electrică și o importă scump
Datele din aprilie 2026 scot în evidență un dezechilibru major. România a exportat energie electrică la prețul mediu de 50 de euro/MWh, dar a fost nevoită să importe în orele de vârf de seară energie la prețuri de până la 250 de euro/MWh.
Importurile din Bulgaria au totalizat aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către vecini au însumat doar 5 milioane de euro, potrivit datelor prezentate de Chisăliță.
„În aprilie 2026, România a importat energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea importată a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată. Diferența reflectă dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus și energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum. Și partea cea mai importantă este că o parte a acestei energii a fost intermediată de bateriile bulgărești. Aici se află adevărata schimbare de paradigmă”, se mai arată în analiza AEI.
Deși cantitatea de energie importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai mare.
„Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Nu contează cât produci, ci când produci. Lipsa de abordare inteligentă și de flexibilitate a sistemului energetic este problema principală, nu lipsa de producție”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Dumitru Chisăliță: România produce, Bulgaria câștigă
Deși România dispune de o capacitate instalată de 10.100 MW în eolian și fotovoltaic, mult peste cei 6.700 MW ai Bulgariei, vecinii noștri au reușit să fructifice mai bine tranziția energetică.
„România produce, Bulgaria câștigă. Produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive”, a explicat Chisăliță.
Un factor-cheie în această ecuație îl reprezintă investițiile în capacitățile de stocare a energiei.
Bulgaria a depășit deja 2 GW de putere instalată în baterii, cu o capacitate de stocare de aproape 8 GWh, în timp ce România are doar 0,6 GW și puțin peste 1 GWh. Vecinii de la sud au deja planuri de extindere pentru a atinge 10 GWh în viitorul apropiat.
România-Bulgaria, diferențe mari în flexibilitatea energetică
Aceste investiții masive în stocare oferă Bulgariei un avantaj semnificativ.
„Raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și capacitățile regenerabile instalate este de aproximativ 30% în Bulgaria, comparativ cu doar 6% în România. Flexibilitatea lor este de cinci ori mai mare”, subliniază președintele AEI.
De asemenea, raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este de doar 7,5% în România, în timp ce în Bulgaria ajunge la 40%.
Acest decalaj evidențiază capacitatea redusă a sistemului energetic românesc de a absorbi șocurile de producție și volatilitatea generată de regenerabile.
În prezent, România nu mai are cel mai scump preț la energie din Europa, în schimb, țara noastră deține în continuare recordul la prețul la energie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar Transelectrica a transmis că sistemul electroenergetic național (SEN) are „un grad ridicat de solicitare operațională”.
România produce 80% la orele de vârf, Bulgaria - 74%
Deși puterea eoliană și solară din România reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf, comparativ cu 74% în Bulgaria, lipsa infrastructurii de flexibilitate face ca piața autohtonă să fie rigidă și vulnerabilă.
Prețurile energiei oscilează puternic, iar operatorii recurg la soluții costisitoare de echilibrare, ceea ce contribuie la costurile mari pentru consumatori.
„Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin. România riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate structurală”, avertizează Chisăliță.
Chisăliță: România, la granița paradoxului - produce multă energie, folosește prea puțină
În timp ce România rămâne în urmă, Bulgaria și-a adaptat rapid strategia pentru a face față noilor cerințe ale economiei energetice.
„Un raport de 30% între baterii și regenerabile înseamnă o piață mult mai elastică, mai stabilă și mai capabilă să amortizeze șocurile de producție și de preț. Bulgaria a înțeles mai rapid că viitorul energetic nu se construiește doar cu panouri fotovoltaice și turbine eoliene, ci și cu capacități masive de stocare și, mai ales, stocare inteligentă”, a explicat Chisăliță.
În lipsa investițiilor urgente în flexibilizarea sistemului energetic, România riscă să ajungă într-o poziție vulnerabilă, inclusiv din punct de vedere geopolitic.
„Exact cum gazoductele și rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influența energetică a următorului deceniu. În ritmul actual, România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea”, a concluzionat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
