România, preț record la energia electrică spot în UE și a doua cea mai scumpă piață din Europa, după Elveția

În prezent, România nu mai are cel mai scump preț la energie din Europa, în schimb, țara noastră deține în continuare recordul la prețul la energie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar Transelectrica a transmis că sistemul electroenergetic național (SEN) are „un grad ridicat de solicitare operațională”.

Prețuri mari pe piața spot de energie

Pentru energia electrică tranzacționată pe 13 mai cu livrare pe 14 mai, prețul mediu în piața pentru ziua următoare (PZU) din România este de 630 de lei/MWh (aproximativ 121 de euro/MWh).

Deși mai scăzut față de ziua precedentă, când prețul era de 137 de euro/MWh, România rămâne printre piețele cu cele mai ridicate tarife, fiind pe locul secund.

La nivel european, doar Elveția a înregistrat un preț mai mare, cu 1 euro/MWh peste cel de la București, dar România deține în continuare recordul în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Datele publicate de OPCOM, operatorul pieței, arată că prețul orar cel mai mic pentru 14 mai este la ora 14.00, când energia costă doar 42 de lei/MWh, datorită aportului consistent al energiei solare. În schimb, cel mai mare preț este de 1.354 de lei/MWh, la ora 21.00.

România, flux transfrontalier de energie

Comparativ cu piețele vecine conectate fizic la rețeaua României, prețul de la București este cu doar 1 euro/MWh mai mic decât cel din Ungaria.

În Bulgaria, energia electrică a fost tranzacționată la un preț mediu de 117 euro/MWh.

În majoritatea intervalelor orare din 14 mai, România importă energie din Bulgaria și exportă către Ungaria, un fenomen similar celui înregistrat în 13 mai.

Principala sursă de energie din România, miercuri dimineață, era cea eoliană, având în vedere codurile de vânt emise de ANM. Cu două zile în urmă, principala sursă de energie a României era cea hidro.

Mai mult centrale oprite, deficitul de producție este principala cauză

Prețurile ridicate sunt influențate în principal de indisponibilitatea mai multor capacități de generare de energie electrică.

Cele două reactoare nucleare de câte 700 MW de la Cernavodă, care reprezintă cele mai mari unități generatoare din țară, sunt închise. Unitatea 1 a fost deconectată pe 10 mai pentru lucrări de mentenanță, iar Unitatea 2 este programată să revină în funcțiune abia la 1 iunie.

În plus, centrala pe gaz în ciclu combinat a Petrom de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, operează la jumătate din capacitate până la sfârșitul lunii iunie.

De asemenea, centrala CET Vest, cu o capacitate de 186 MW, este oprită pentru reparații până în august, în urma unui incendiu.

Alte două unități de câte 100 MW de la CET Sud sunt indisponibile – una pentru revizie programată, cealaltă din cauza unei avarii.

Totodată, singurul grup funcțional al centralei Iernut, cu o capacitate de 188 MW, este oprit pentru reparații până la sfârșitul lunii mai, iar mai multe unități hidro, inclusiv una de la Lotru și două de la Porțile de Fier și Râul Mare, sunt temporar indisponibile.

Transelectrica: Sistemul național are un grad ridicat de solicitare operațională

Într-un comunicat publicat miercuri, Transelectrica a confirmat că „Sistemul Electroenergetic Național întâmpină un grad ridicat de solicitare operațională, specifică unor astfel de situații excepționale”.

Operatorul de transport și sistem a subliniat că monitorizează constant parametrii rețelei, asigurându-se că funcționarea acesteia se desfășoară în condiții de siguranță.

„În perioadele cu consum ridicat și producție internă redusă, utilizarea schimburilor transfrontaliere de energie reprezintă un mecanism normal de funcționare a pieței și a sistemului energetic european interconectat. Transelectrica se află în coordonare permanentă cu producătorii, operatorii de distribuție și partenerii europeni pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică a consumatorilor din România”, se arată în comunicat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE