De ce menține China strategia ”zero COVID” în timp ce tot mai multe țări renunță la această politică

Un cuplu de pensionari, foști profesori, a simțit pe propria piele felul în care Beijingul aplică strategia ”zero COVID”, după o excursie prin țară. Cei doi au călătorit din Shanghai până în Mongolia Interioară și provincia Gansu, apoi au zburat către sud, spre Xian, unde au vizitat un templu vechi de 1.300 de ani.

Călătoria lor s-a încheiat însă pe 16 octombrie, când plănuiseră să viziteze Armata de teracotă. Asta pentru că cei doi au fost testați pozitiv cu coronavirus. De atunci, autoritățile au început să detalieze pas cu pas traseul lor, inclusiv orele la care s-au cazat la hoteluri sau locurile ocupate în restaurantele unde au mâncat, precum și rețeaua extinsă de contacte.

Între timp, un oraș cu patru milioane de locuitori, alte orașe mai mici și părți din capitala Beijing au fost plasate în carantină pentru limitarea extinderii unor focare cu peste 240 de cazuri de infectare din 11 provincii.

Aceste măsuri sunt emblematice pentru politica ”zero COVID” adoptată de China și care a funcționat până acum. Mai puțin de 5.000 de decese au fost raportate aici de la începutul pandemiei.

Țările care au mizat pe strategia ”zero COVID” își schimbă abordările

Pe măsură ce pandemia a intrat în al doilea an și odată cu răspândirea variantei Delta, foarte contagioasă, țările care au mizat până acum pe aceeași abordare își reconsideră strategiile.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la Consiliul PNL. Liberalii încep cu stângul campania prezidențială: demoralizați, dezorganizați, dar puși pe glume

Australia, care a menținut cea mai lungă perioadă de lockdown din lume, renunță la cerința de carantină pentru rezidenții vaccinați care se întorc din străinătate. Noua Zeelandă și-a abandonat oficial politica ”zero COVID”, iar Singapore permite călătorii fără carantină pentru turiștii vaccinați care vin din Germania, SUA, Franța și alte câteva țări.

China, însă, rămâne singura țară care urmărește eradicarea completă a virusului.

„Fiecare localitate ar trebui să adere cu fermitate la politica de «Apărare externă împotriva importurilor (de cazuri – n.r.), apărare internă împotriva revenirii (infectărilor – n.r.). Măsurile actuale de control nu pot fi relaxate”, a declarat Mi Feng, purtătorul de cuvânt al Comisiei Naționale de Sănătate.

Strategia strictă a guvernului este produsul unui calcul specific chinezesc, remarcă sursa citată. Nivelul exporturilor a menținut economia pe linia de plutire, în timp ce controlul strict al Partidului Comunist a făcut ca testările și carantina să fie aplicate cu eficiență.

Așa se face că pentru mulți chinezi, numărul mic al infectărilor din țară a devenit o sursă de mândrie națională, iar președintele Xi Jinping a vorbit în repetate rânduri despre superioritatea modelului său de guvernare.

Recomandări

„Violentul” și „Vizitatorul”, cazurile care au pus pe jar Securitatea din Timiș în ultimii ani ai comunismului

Riscurile strategiei ”zero COVID”

Pe de altă parte, experți atât din China, cât și din străinătate, au avertizat că abordarea ”zero COVID” este nesustenabilă, în condițiile în care țara ar putea ajunge să fie izolată din punct de vedere diplomatic și economic.

Xi Jinping nu a mai părăsit China și nu a mai primit vizitatori străini de la începutul anului 2020, în timp ce alți lideri mondiali se pregătesc să se reunească la Roma pentru un summit al Grupului celor 20 și la Glasgow pentru discuții privind clima.

Costurile strategiei încep să se simtă și în Hong Kong, teritoriul semi-autonom și centrul financiar global, unde, din dorința de a se alinia cu Beijingul, autoritățile au instituit o lungă perioadă de carantină, ignorând avertismentele specialiștilor cu privire la un exod al firmelor străine.

Regimul crede că trebuie să mențină o politică ”zero COVID” pentru a-și menține legitimitatea. Cu un cost enorm, totuși.

Lynette Ong, politolog la Universitatea din Toronto:

La începutul pandemiei, încercările autorităților de a opri extinderea focarului din Wuhan au dat naștere unui val de furie publică, însă atitudinea s-a schimbat pe măsură ce virusul s-a răspândit și în alte părți ale lumii.

Recomandări

Asistenții maternali, condiție nouă pentru a putea activa. Dramele pe care le poate naște modificarea: „Ne gândim la interesul superior al copilului”

Carantina strictă din China și campaniile de testare în masă, cândva aspru criticate de cetățeni, au devenit modele pentru alte țări, iar indignarea față de măsurile inițiale din Wuhan ”a făcut loc uneori naționalismului strident”, notează Vivian Wang, semnatara analizei din New York Times.

Când Zhang Wenhong, un expert în boli infecțioase din Shanghai, a sugerat în această vară ca țara ar trebui să învețe să trăiască cu virusul, el a devenit ținta atacurilor în mediul online, iar un fost ministru chinez al sănătății a catalogat propunerea drept una „nesăbuită”.

Lynette Ong consideră că guvernul de la Beijing se teme de orice provocare a relatărilor sale despre triumful asupra pandemiei.

„Focarele au devenit atât de banale încât sunt într-adevăr un non-eveniment. Dar autoritățile chineze vor să controleze orice mică sursă potențială de instabilitate”, spune Ong.

Iar, cel puțin deocamdată, strategia de eliminare a virusului pare să se bucure de sprijin public.

În timp ce rezidenții din zonele carantinate s-au plâns de restricții aparent prea dure, călătoriile sunt relativ libere în zonele fără cazuri. Astfel, chinezii bogați au început să investească în bunuri și mașini de lux, în condțiile în care nu mai cheltuiesc bani pentru călătoriile în străinătate.

„Atât timp cât pot simți în continuare un anumit nivel de libertate de mobilitate, cred că acest tip de politică nu pare prea severă”, spune profesorul Zhang.

Însă chiar și cei care susțin restricțiile se întreabă dacă există o strategie de ridicare a acestora.

„Cred că politicile actuale urmează încă direcția corectă. Dar dacă lucrurile continuă așa pentru o lungă perioadă de timp – de exemplu dacă pandemia va continua încă cinci sau 10 ani – poate ar fi timpul să luăm în considerare modificarea unor măsuri”, spune Jason Qiu, în vârstă de 27 de ani, care a crescut în provincia Gansu, nu departe de Lanzhou, orașul cu 4 milioane de oameni aflat acum în carantină.

Unii oficiali au abordat ideea relaxării restricțiilor, dar cu prudență. ”De ce să nu ne deschidem?”, a spus recent Gao Fu, șeful Centrului Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, într-un interviu pentru presa de stat, referindu-se la momentul în care țara va atinge o rată de vaccinare de 85%.

În prezent, 75% din populația Chinei este vaccinată anti-COVID cu schema completă.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News