De ce riscă România să piardă banii UE pentru energie: celelalte țări UE nu au această problemă

Ce prevede comunicarea Comisiei Europene

Comisia Europeană a adoptat o comunicare care oferă statelor membre orientări suplimentare privind extinderea clauzei derogatorii naționale. Astfel, țările UE pot solicita flexibilitate bugetară pentru măsuri care sporesc securitatea energetică și reduc dependența de combustibili fosili, dar numai în cadrul plafonului de cheltuieli suplimentare pentru apărare, stabilit la 1,5% din PIB.

Pentru perioada 2026-2028, există o limită anuală specifică de 0,3% din PIB și o limită cumulativă de 0,6% din PIB pentru măsurile de securitate energetică.

„Flexibilitatea nu creează o clauză de derogare separată pentru securitatea energetică. În schimb, aceasta extinde domeniul de aplicare existent pentru cheltuielile de apărare pentru a ține cont de măsurile de securitate energetică. Prin urmare, statele membre nu pot solicita derogare doar pentru securitatea energetică. Statele membre care solicită activarea clauzei pentru prima dată ar beneficia de flexibilitate care să acopere atât cheltuielile de apărare, cât și măsurile eligibile de securitate energetică”, a precizat Comisia Europeană.

Această măsură, anunțată oficial la 3 iunie 2026 în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, vine pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu și urmărește să sprijine reziliența energetică și tranziția către surse mai sustenabile de energie.

Situația României

România, aflată sub procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană, are șanse reduse să poată beneficia de această nouă derogare.

Potrivit sursei citate, criteriile stricte de sustenabilitate fiscală asociate acestei clauze ar putea exclude România, din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar. În 2024, deficitul bugetar al României a atins 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% în termeni ESA, cel mai mare din UE.

Deși Guvernul a făcut eforturi majore pentru reducerea deficitului, reușind să încheie 2025 cu un deficit cash de 7,65% din PIB, în scădere față de anul precedent, nivelul actual rămâne departe de cel impus de regulile UE. Ținta pentru 2026 este de 6,2% din PIB în termeni cash și 6% în termeni ESA.

Reguli stricte pentru eligibilitate

Pentru a beneficia de această flexibilitate, statele membre trebuie să respecte reguli stricte. Măsurile bugetare eligibile trebuie să fie luate după 28 februarie 2026, să fie finanțate de la bugetul național și să aibă un impact bugetar direct.

Ele trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor și să contribuie semnificativ la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați. Comisia va evalua individual fiecare cerere pentru a se asigura că nu sunt periclitate finanțele publice.

„Comisia va evalua toate cererile noi pentru a se asigura că activarea clauzei nu pune în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. După evaluarea unei cereri, în conformitate cu cerințele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului aprobarea acesteia”, a transmis Comisia Europeană.

Statele membre care primesc aprobare sunt obligate să prezinte periodic rapoarte despre implementarea măsurilor, impactul acestora și conformitatea cu criteriile de eligibilitate. Aceste rapoarte vor fi integrate în procesul bianual de supraveghere fiscală.

Comunicarea Comisiei Europene urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre sunt invitate să depună cereri de extindere a clauzei derogatorii, incluzând măsuri planificate și costurile estimate ale acestora. Decizia finală revine Consiliului, pe baza recomandărilor Comisiei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro