Deputata care a inițiat legea Registrului infractorilor sexuali vine cu explicații și face un apel la empatia socială
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deputatul independent Oana Bîzgan, care a inițiat legea Registrului infractorilor sexuali, demontează, printr-o postare pe contul său de Facebook, acuzele la adresa legii.
Libertatea a derulat, în ultimele luni, o serie de investigații referitoare la pedepsele mici și chiar la clemența pe care o primesc agresorii sexuali asupra copiilor. Citește AICI toate investigațiile Libertății despre prădătorii de copii.
Registrul național automatizat pentru persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor a fost inițiat de către Oana Bâzgan pe baza unui proiect elaborat de către un avocat din Bacău, Vlad Fesan, scandalizat că un individ condamnat de două ori pentru viol se plimba prin fața unei școli căutându-și noi victime. Legea a fost adoptată pe 14 mai în Camera deputaților, cu 216 de voturi pentru.
Oana Bîzgan face, astfel, câteva precizări cu privire la ceea ce presupune Registrul infractorilor sexuali, după ceea ce ea consideră că reprezintă
„un val de nelămurire urmat de o serie de întrebări și de temeri nejustificate” în urma unor articole apărute în presă.
1. Toată lumea va trebui să obțină un certificat de integritate comportamentală atunci când dorește să se angajeze. FALS
Certificatul este obligatoriu doar în cazul în care o persoană dorește să se angajeze în domenii în care vor avea legătură directă cu persoane vulnerabile, așa cum sunt acestea definite de legea asistenței sociale (Legea nr. 292/2011). Astfel, prevenim ca o persoană care a săvârșit fapte precum agresiune sexuală, viol, act sexual cu un minor, pornografie infantilă, proxenetism și așa mai departe să lucreze într-o instituție în care rolul său va fi tocmai acela de a proteja categoriile de persoane care i-au fost anterior victime.
2. Persoanele angajate în astfel de posturi trebuie să prezinte angajatorului periodic certificatul de integritate. FALS
Certificatul de integritate comportamentală va fi prezentat O SINGURĂ DATĂ, la angajare. Perioada de valabilitate a certificatului (6 luni) reprezintă perioada în care respectivul certificat poate fi folosit pentru angajare (dacă nu au apărut modificări între timp). După angajare, dacă apar fapte precum cele prevăzute în legea care reglementează Registrul, acestea vor fi anchetate de organele abilitate, iar angajatorii vor lua măsurile care se cuvin. După dovedirea vinovăției/nevinovăției, autorul va fi sau nu înscris în Registru, conform legii.
3. Certificatul de integritate comportamentală este birocrație în plus. PARȚIAL ADEVĂRAT
Certificatul reprezintă, într-adevăr un act în plus în dosarul de angajare. DAR, acesta se obține DIN ACELAȘI LOC ȘI ÎN ACELAȘI TIMP CU CAZIERUL JUDICIAR, necesar în procesul de angajare sau în diferite alte situații. Astfel, timpul de care candidatul va avea nevoie nu se va modifica. Ne dorim cu toții sisteme informatice performante și eficiente, dar nu avem, încă, infrastructura necesară pentru ca ele să poată fi implementate. În momentul când acestea vor apărea și vor fi utilizate, vă asigur că și modul în care funcționează Registrul va fi adaptat. Sunt deja discuții pentru accesarea fondurilor europene pentru digitalizarea acestui sistem.
4. Cazierul judiciar este suficient, certificatul de integritate comportamentală dublează cazierul judiciar. FALS
În cazier este vorba despre reabilitare, de ștergerea faptelor după ispășirea unei anumite pedepse sau după trecerea unui anumit interval de timp. Faptele din registru sunt fapte cu risc social ridicat. Registrul are astfel, rolul de aducere la cunoștință a unei anumite fapte, pentru o perioadă mai lungă decât cea înscrisă în cazier și de a preveni recidiva în cazul unor anumite infracțiuni.
Oana Bîzgan oferă și câteva cifre îngrijorătoare:
36.288 abuzuri asupra copiilor sesizate în perioada ianuarie 2017 - martie 2019
18.511cazuri confirmate, dintre care 1078 de cazuri de abuz sexual cu victime copii, confirmate
38 de fete abuzate sexual de un membru al familiei în perioada ianuarie-iunie 2019
În continuare, Oana Bîzgan notează că Registrul a fost inspirat din modelele altor țări și adaptat la legislația și la situația din România, prin discuții repetate cu reprezentanți ai Poliției și cu specialiști în domeniul juridic, astfel încât beneficiile pe care le aduce să fie mult mai mari decât costurile pe care le implică.
Într-o notă personală, aștept cu nerăbdare momentul în care societatea noastră va ajunge în punctul în care vom înțelege, ca cetățeni, că un efort mic din partea noastră poate însemna protejarea unor categorii vulnerabile de persoane, că viața sau destinul unui singur copil (pe care nici nu-l cunoaștem personal) este o motivație suficientă pentru a ne uni forțele să construim împreună societatea la care toți visăm și în care dorim să trăim.Oana Bîzgan
Iată, mai jos, postarea integrală a Oanei Bîzgan, pe pagina sa de Facebook:
Cum funcționează Registrul infractorilor sexuali
Prin instituirea Registrului naţional automatizat cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor, se păstrează evidența persoanelor fizice sancţionate, condamnate ori împotriva cărora s-au luat măsuri cu caracter penal ori administrativ, conform Codului penal, şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual penale.
Astfel, în Registru vor fi trecute persoanele condamnate pentru trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărţuire sexuală, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest.
Nu se înscriu în acest registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.
Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară; mijloacele de existenţă; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic; unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă; adresa unde locuiesc; modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.
