Deputatul condamnat în dosarul ANRP își cere șpaga înapoi. Theodor Nicolescu vrea de la stat 6,2 milioane de lei, considerând confiscarea o „eroare judiciară”

Termen nou pe 3 aprilie

Cătălin Theodor Nicolescu a deschis un proces în civil pentru „reparare prejudicii erori judiciare”, acțiunea fiind respinsă pe fond de Tribunalul București pe data de 3 noiembrie 2025.

Fostul deputat liberal a contestat soluția, iar dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel București, unde are termen pe data de 3 aprilie 2026.

În 2014-2015, procurorii DNA au trimis în judecată 20 de inculpați, printre care politicieni, funcționari publici și oameni de afaceri, în două megadosare de corupție cu prejudicii însumate la 146,5 milioane de euro prin supraevaluarea unor terenuri:

• Dosarul ANRP1: În această cauză au fost trimiși în judecată 12 inculpați, printre care și fosta șefă a instituției, Ingrid Zaarour, avocata Ingrid Mocanu, fostul șef al ANI Horia Georgescu și fostul deputat PNL Cătălin Theodor Nicolescu. Deși în 2018, prima instanță îi găsise pe toți vinovați și i-a trimis la pușcărie, în 2019, la Înalta Curte, doar ultimul avea să fie condamnat la 8 ani de închisoare pentru luare de mită, ceilalți fiind achitați pentru abuz în serviciu după ce Curtea Constituțională a redefinit infracțiunea.
• Dosarul ANRP2: Au fost trimiși în judecată 8 inculpați, printre care fosta șefă a DIICOT Alina Bica, fosta șefă a ANRP Crinuța Dumitrean și afaceriștii Dorin Cocoș și Gheorghe „Stelu” Stelian. În 2018, în acest dosar, Alina Bica a fost achitată pe fond, iar cu privire la inculpații din conducerea ANRP, judecătorii au pronunțat pedepse grele cu executare. Ulterior, în apel, în anul 2022, Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal, după ce Curtea Constituțională a pronunțat deciziile care au dat startul „marii prescripții”.

În esență, judecătorii au reținut în motivare că toți cei care făceau parte din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competență în evaluarea proprietăților imobiliare şi nu înțelegeau toate mecanismele prin care se fac evaluările din acest domeniu.

• „Pentru existența elementului material este necesar şi obligatoriu ca omisiunea de a îndeplini un act sau omisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos să fie săvârşită de un funcționar aflat în exercițiul atribuţiilor sale de serviciu.
• Se constată că pentru numirea unor persoane în funcțiile de conducere din cadrul ANRP, care făceau parte de drept din Comisie, nu era necesară vreo condiție de studii sau specializare, numirile fiind făcute pe criterii politice”, se arăta în motivarea instanței.

Printre cei achitați pentru abuz în serviciu s-a numărat și Cătălin Theodor Nicolescu, însă pentru capătul de acuzare referitor la mită, acesta a fost găsit vinovat.

Cum a fentat Theodor Nicolescu plata prejudiciului

Așa a ajuns Cătălin Theodor Nicolescu singurul inculpat VIP condamnat în 2019 la 8 ani de pușcărie și plata a 6,2 milioane de lei pentru fraudele cu terenuri de la ANRP, fiind eliberat condiționat în martie 2024.

Din condamnarea de 8 ani de închisoare, fostul deputat a executat efectiv 4 ani, 4 luni și 23 de zile, restul perioadei care l-a ajutat să atingă fracția de 2/3 prevăzută de lege pentru liberarea condiționată fiind zile câștigate prin muncă și prin faptul că a stat în condiții improprii.

Conform Hotărârii nr. 168/2024 din 1.03.2024 pronunțată de Tribunalul Ilfov, Cătălin Theodor Nicolescu a păzit ciupercăria închisorii, a lucrat la spălătoria auto și a ținut prelegeri celorlalți deținuți cu privire la „legătura dintre educație și piața muncii”.

Fostul deputat a fentat statul în legătură cu recuperarea prejudiciului de 6,2 milioane de lei, deoarece a beneficiat la liberarea condiționată de principiul legii mai favorabile.

Mai exact, judecătorii i-au aplicat legea veche, deoarece faptele fuseseră comise în perioada 2006-2008. Spre deosebire de noile prevederi care condiționează liberarea înainte de termen de plata prejudiciului, vechea reglementare instituia criterii legate doar de fracția din pedeapsă și „dovezile temeinice de îndreptare”.

Dacă lui Cătălin Theodor Nicolescu i s-ar fi aplicat noile prevederi, acesta ar fi ieșit din pușcărie abia pe 17 noiembrie 2026.

Cum a reușit fostul deputat să scape de sechestru

Nu doar că fostul deputat PNL n-a plătit cele 6,2 milioane de lei, bani pe care judecătorii rețin că i-ar fi luat sub formă de acțiuni, dar a obținut în 2023 și ridicarea sechestrului de pe o vilă și mai multe imobile din Pitești, dar și de pe un autoturism marca Jaguar.

Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București a reținut, în motivarea hotărârii, următoarele argumente:

•  „În ceea ce îl priveşte pe petent, acesta a fost achitat definitiv pentru infracțiunea de abuz în serviciu şi a fost menţinută pedeapsa de 8 ani de închisoare aplicată pentru infracţiunea de luare de mită.
• A fost menţinută măsura primei instanţe privind confiscarea sumei de 6.200.000 de lei.
• Acţiunea civilă a fost lăsată nesoluționată, iar măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din 2.04.2015 şi 7.04.2015 a (DNA – n.r.) a fost menţinută, precum şi măsura sechestrului asupra tuturor bunurilor prezente şi viitoare, până la concurenţa sumelor pretinse de partea civilă, pentru 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile.
• Prin adresa nr. 6977185 din 23.03.2020, emisă de Ministerul Finanțelor Publice – Direcţia Generală Juridică s-a învederat că statul român nu a promovat, până în prezent (n.r. – 2023), o acţiune civilă împotriva petentului pentru recuperarea prejudiciului pretins în cadrul laturii civile a procesului penal ce a făcut dosarului (…) în care s-a pronunţat decizia penală din 8.10.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală. (…)
• În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 957 alin. 2 C. proc. civ., Curtea va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător (…)”, se arată în motivarea Curții de Apel București din anul 2023.

Ce vrea Theodor Nicolescu în prezent de la statul român

Fostul deputat liberal a depus pe 19 martie 2025, pe rolul Tribunalului București, o cerere pentru „reparare prejudicii erori judiciare” prin care solicită ca statul român să-l despăgubească cu 6,2 milioane de lei, adică fix banii pe care i-a luat cu titlu de mită.

Tribunalul București i-a respins cererea pe data de 3 noiembrie 2025, dar Nicolescu nu s-a lăsat descurajat și a făcut apel, al cărui prim termen se va judeca pe data de 3 aprilie 2026.

Iată ce notează judecătorul de la fond în Hotărârea nr. 1146/2025, consultată de Libertatea:

• „Reclamantul susţine că suma de 6.200.000 de lei confiscată în cadrul procesului penal ar trebui să fie restituită total sau parţial, respectiv 3.704.000 de lei, prin rechizitoriu s-a reţinut că ar fi primit 18.000.000 de acţiuni sau contravaloarea acestora, iar prin hotărâre s-a reţinut că ar fi primit 25.000.000 de acţiuni şi suma de 246.000 de lei.
• Diferenţa, susţine reclamantul, ar fi rezultat din trei fapte pentru care în dosarul penal (…) la data de 21.05.2020 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, iar instanţa penală recunoaşte că s-a dispus confiscarea unor sume care excedează obiectului judecăţii în dosarul penal.
• Suma de 6.200.000 de lei a fost confiscată în conformitate cu dispoziţiile art. 112, alin. 1, lit. e Cod penal coroborat cu art. 289, alin. 3 Cod penal. 
• Potrivit art. 112, alin. 1, lit. e Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia; 
• Conform art. 289, alin. 3 Cod penal, «Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent».
• În cadrul considerentelor deciziei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că martorii (…) au arătat că reclamantului i-ar fi revenit 18.000.000 de acţiuni conform calculului lor aproximativ, însă din probatoriul administrat şi suma totală a retragerilor din cont a rezultat suma aproximativă de 6.200.000 de lei, în fapt, chiar 6.400.000 de lei.
•  Înalta Curte a reţinut acest calcul estimativ pe baza probelor administrate în cauză şi a înlăturat susţinerile reclamantului motivând că înţelegerea stabilită astfel cu martorii a funcţionat şi în alte trei dosare de despăgubire, calculul sumelor primite de reclamant neputând să fie decât estimativ, reţinând şi o valoare medie de 0,35 lei per acţiune.  
• Din modalitatea de formulare a motivării cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită, în realitate, o reluare a judecăţii litigiului penal, atât sub aspectul laturii penale atunci când face referire la actele materiale care au fost disjunse şi care ar fi făcut obiectul ordonanţei de clasare emise de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul penal (…) la data de 21.05.2020, dar şi sub aspectul măsurii confiscării speciale ca măsură de siguranţă reglementată de art. 112 Cod penal. (…)
• Având în vedere aceste elemente ce rezultă din decizia penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la aplicarea prevederilor art. 96, alin. 3, lit. b din Legea nr. 303/2004, reclamantul trebuie să dovedească faptul că hotărârea este în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză care i-au afectat grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime, vătămări ce nu au putut fi remediate prin exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare.
• Astfel, tribunalul reţine că interpretarea probelor administrate în cadrul procesului penal, stabilirea prejudiciului şi aplicarea măsurilor de siguranţă sunt atributele judecătorilor care au soluţionat dosarul penal, iar nemulţumirile reclamantului privind modalitatea de interpretare a probelor şi soluţia dată, inclusiv cu privire la măsura de siguranţă, nu pot fi apreciate ca fiind o eroare judiciară.
• Se reţine şi că reclamantul a formulat critici similare împotriva sentinţei penale pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, care au fost analizate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi înlăturate.
• Tribunalul reţine că procedura erorii judiciare nu poate fi utilizată ca o cale de atac suplimentară atunci când justiţiabilul este nemulţumit de hotărârea pronunţată, ci ar trebui să rezulte o încălcare flagrantă a legii, ceea ce în speţă nu s-a dovedit, mai ales că reclamantul a formulat toate căile de atac, inclusiv extraordinare, care au fost respinse.
• Tribunalul constată că nu rezultă o încălcare evidentă a legii şi nici o conduită abuzivă a magistraţilor la soluţionarea cauzei penale, neexistând o situaţie de abatere disciplinară constatată, iar soluţia pronunţată este argumentată din punctul de vedere al probatoriilor administrate în cauză.
• În consecinţă, tribunalul constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 96, alin. 1, lit. b din Legea nr. 303/2004 pentru a se constata existenţa unei erori judiciare, astfel că va respinge acţiunea ca nefondată”, se arată în documentul citat.

Cine l-a „înfundat” pe Theodor Nicolescu în dosarul ANRP

Pe data de 12 octombrie 2016, în faţa Curții de Apel București a compărut Ion Ştefan Barbu, partener de afaceri al denunţătorului Valentin Vişoiu, care l-a indicat şi el pe Theodor Nicolescu drept destinatar al „para-îndărăturilor” din dosarele de despăgubiri, precum a făcut-o şi acesta din urmă, la termenul din data de 13 septembrie 2016.

Ion Ştefan Barbu a relatat că a fost coleg de liceu şi partener de afaceri cu Valentin Vişoiu, iar în 2007 a fost cooptat de acesta în „afacerea” privind achiziţia de drepturi litigioase pentru terenuri.

• „În dosarul cumpărat în 2007 figuram drept cumpărător în locul lui Vişoiu. E posibil să fi participat cu banii mei în proporţie de 20 la sută.
• Nu mai ţin minte dacă în momentul cumpărării drepturilor sau ulterior am aflat – e posibil să îmi fi spus Vişoiu – că ne va ajuta sau e posibil să ne ajute Theodorescu de la ANRP.
• Înainte cu două sau trei luni de a fi încheiat contractul dintre mine şi Vişoiu, acesta (…) m-a informat că şi Manole va cumpăra şi că dosarul are şanse mai mari să fie soluţionat sau să fie soluţionat mai repede dacă suntem de acord să cedăm o parte din acţiuni către Theodor Nicolescu. (…)
• Vişoiu ne-a spus să îi dăm 5 la sută din acţiunile noastre, care într-un fel sau altul ajung la Nicolescu.
• Nu ţin minte cum au ajuns aceste procente la Nicolescu, (…) dar ştiindu-l pe Vişoiu un om riguros, ştiam că banii nu vor ajunge la Nicolescu în pungă, ci vor îmbrăca forma unui contract”, a mai spus Ion Ştefan Barbu.

La termenul din 13 septembrie 2016, Valentin Vişoiu a declarat că i-a dat lui Theodor Nicolescu, între 2009 şi 2011, aproape 2,3 milioane de lei, o parte cash, o parte în baza unui contract. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro