Ce au descoperit arheologii în cea mai spectaculoasă etapă a săpăturilor de la Glina-Bălăceanca

Campania arheologică din 2026 este una specială, marcând un secol de la debutul cercetărilor realizate aici de renumitul arheolog Ion Nestor, în 1926. Potrivit Știrile ProTv, rezultatele obținute până acum sunt considerate printre cele mai impresionante din istoria acestui sit.

Oază de istorie la porțile Bucureștiului

Situl Glina-Bălăceanca este unul dintre cele mai valoroase complexe arheologice preistorice din sudul României. Movila artificială sau „tell-ul” reprezintă o acumulare de straturi de locuire care datează din epoca bronzului timpuriu, specifică culturii Glina (aproximativ 2800–2300 î.Hr.), dar și straturi mai vechi, din eneolitic, legate de culturile Boian și Gumelnița (circa 5000–4000 î.Hr.).

Cercetările din acest an fac parte dintr-un proiect ambițios intitulat „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca”. Proiectul este coordonat de specialiști din cadrul Muzeului Municipiului București, alături de Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.

Descoperiri spectaculoase: figurină intactă și locuințe străvechi

Unul dintre cele mai spectaculoase momente ale campaniei de săpături din 2026 a fost descoperirea unei locuințe gumelnițene nearse, veche de circa 6.500 de ani, în secțiunea S1-C. Echipa de arheologi a identificat pereți din lut galben, șanțuri de stâlpi și podele din lut bătătorit, toate oferind indicii despre arhitectura și viața cotidiană a comunităților preistorice.

„Cea mai valoroasă descoperire a săptămânii este o figurină antropomorfă păstrată intactă, găsită în nivelul de abandon al locuinței. Este o mărturie rară și extrem de prețioasă a civilizației din acea perioadă”, au declarat reprezentanții Muzeului Municipiului București.

În aceeași zonă, cercetătorii au descoperit vase sparte, unelte din os și silex, dar și șanțuri și gropi de stâlpi, care indică existența unor construcții ulterioare, ce ar putea aparține culturii Boian.

Misterul gropilor adânci și al rotițelor din lut

În secțiunea S1-A, au fost găsite complexe adânci, inclusiv două gropi de peste 2,5 metri adâncime, cu diametre de aproximativ doi metri la bază. Aceste gropi, asociate culturii Gumelnița, sunt considerate posibile spații de stocare a proviziilor. Cu toate acestea, ele au afectat niveluri mai vechi din cultura Boian, ridicând întrebări despre interacțiunea și continuitatea acestor comunități.

În secțiunea S3, arheologii au descoperit o locuință incendiată din epoca timpurie a bronzului, aparținând culturii Glina. Printre artefactele găsite aici se numără mai multe rotițe miniaturale din lut ars, decorate cu incizii. Aceste obiecte oferă indicii valoroase despre tehnologiile de transport folosite în urmă cu mii de ani.

Intervenții neautorizate și relicve moderne

Nu toate descoperirile din sit aparțin preistoriei. În secțiunea S4, arheologii au identificat un tranșeu rezultat al unei săpături mecanizate neautorizate, realizată în trecutul recent. Deși nu au fost găsite morminte, așa cum se anticipase, au fost descoperite șanțuri pentru stâlpi, care ar putea face parte dintr-un sistem de delimitare preistoric. Printre resturi, echipa a descoperit o doză de bere, care a permis datarea aproximativă a intervenției recente.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Ziua Porților Deschise: Călătorie în timp pentru toată familia

Pe 18 iulie, copiii au avut șansa de a deveni „Arheologi pentru o zi” în cadrul unui atelier organizat direct pe șantier. În plus, pe 21 iulie, între orele 10.00 și 12.00, Muzeul Municipiului București a organizat Ziua Porților Deschise, oferind vizitatorilor ocazia să vadă descoperirile în timp real și să interacționeze cu echipa de cercetători. Evenimentul a fost o oportunitate unică pentru publicul larg de a explora un sit arheologic de o importanță istorică remarcabilă.

Situl arheologic Glina-Bălăceanca, un martor al mii de ani de istorie, poate fi vizitat pe drumul DJ301A, la granița dintre Glina și Bălăceanca, imediat după pasajul peste autostrada A0. Descoperirile din această vară continuă să scrie o poveste fascinantă despre trecutul îndepărtat al zonei, oferind o fereastră spre viața comunităților preistorice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro