Despre politica bulgară, oligarhie și nemulțumire populară. Interviu cu jurnalistul Vladimir Mitev despre recentele proteste din Bulgaria

Motivele care i-au scos pe bulgari în stradă

Libertatea: Protestele recente din Bulgaria au dus la demisia guvernului. Am citit și am aflat că protestele au pornit inițial ca o stare de nemulțumire vizavi de corupție, dar și legat de impozitare – un pachet de măsuri din proiectul bugetului pe 2026 care include creșteri ale contribuțiilor sociale, dublarea impozitului pe dividende, presiuni fiscale asupra angajaților și companiilor etc. Ca jurnalist bulgar, dar unul care știe foarte bine și România, care au fost, în opinia ta, principalele motive care i-au scos pe oameni în stradă? 

Vladimir Mitev: Cred că oamenii au început să protesteze în primul rând din cauza nemulțumirii crescânde față de comportamentul arogant al diverșilor politicieni asociați cu guvernul demisionar și cu majoritatea parlamentară la putere până acum. De exemplu, în cursul anului au avut loc proteste ale stagiarilor din domeniul medical, care au venituri foarte mici și lucrează în condiții precare, adesea în mai multe locuri, pentru a se întreține în timp ce își finalizează specializarea medicală. Atitudinea deputaților din partidele de la putere față de protest a fost una cinică – politicienii le-au spus să plece să lucreze în străinătate, că pot aduce medici din Asia să lucreze pentru 250 de euro pe lună și așa mai departe.

Un alt exemplu a fost cererea pentru venituri decente a diverselor categorii de angajați ai instituțiilor de stat, inclusiv cei din mass-media publică, dar și lucrătorii din categoria serviciilor de îngrijire și asistență socială, neluați în seamă de mult prea mult timp.

Guvernul Jeliazkov era considerat, în general, ca reprezentând nu doar partidul lui Boiko Borisov (de trei ori premier al Bulgariei în perioada 2009-2021 și lider al partidului GERB – membru al Partidului Popular European), ci și linia politică a influentului politician și om de afaceri Delian Peevski (politician și afacerist, lider al partidului DPS – Un Nou Început, atacat de mulți ca fiind reprezentant al olgarhiei bulgare). În timpul mandatului său, parchetul, pe care mulți îl asociază cu influența critică a lui Peevski, a început să îi urmărească penal pe primarii din marile orașe care aparțineau partidelor anticorupție. La sfârșitul anului, Peevski a creat un grup parlamentar pentru a investiga activitățile familiei Soros în Bulgaria.

Aceste acțiuni, precum și altele, au arătat că Peevski câștiga putere, dar o făcea atacând alte grupuri publice și oligarhice. Cred că aceștia au realizat amenințarea pe care o reprezenta. Discuțiile despre buget din noiembrie au fost mai degrabă un pretext pentru începerea protestelor. Atât angajatorii, cât și sindicatele erau nemulțumiți de primul proiect de buget. Așadar, pe lângă numeroasele motive specifice de nemulțumire, una dintre cauzele principale este aceea că grupurile sociale importante nu sunt respectate și că politicienii sunt aroganți și egocentrici.

-Corupția este o temă centrală în această parte de lume, inclusiv în Bulgaria și în România. În ce măsură consideri că protestele sunt legate de nemulțumirile mai vechi privind corupția?

-În prezent, corupția este motivul pentru care unul sau altul dintre actorii politici din regiunea noastră este îndepărtat din viața politică. De aceea este important cine controlează sistemul judiciar și parchetul, deoarece prin intermediul acestora se soluționează astfel de dispute.

În cazul Bulgariei, am văzut în cursul acestui an că procuratura a formulat acuzații împotriva unor primari de district din Sofia și a primarului din Varna. Unii dintre ei au părăsit scena politică, în timp ce alții, precum primarul din Varna, continuă să facă parte din ea. Toți erau membri ai formațiuni anticorupție Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată.

La rândul lor, aceste grupuri anticorupție s-au pronunțat fără încetare împotriva lui Delian Peevski, pe care l-au asociat cu influența din culise asupra parchetului. În acest sens, ei au fost susținuți de președintele Rumen Radev, care combină retorica anticorupție cu retorica împotriva lui Delian Peevski.

Trebuie să ținem cont de faptul că Bulgaria are un sistem politic oligarhic, în care politica este adesea redusă și personalizată la câteva nume de personalități politice care se află în tot felul de combinații între ele. De exemplu, în timpul mandatului prim-ministrului Nikolay Denkov, s-a admis că Rumen Radev era prea puternic, deoarece numise guverne interimare a căror componență a fost stabilită chiar de el. La acea vreme, partidele anticorupție au colaborat cu Boiko Borisov și Delian Peevski, în mod tradițional considerați de acestea ca fiind politicieni corupți, pentru a-l slăbi pe Radev și a modifica constituția în așa fel încât să le reducă la putere. Acum vedem cum Peevski a devenit mult prea puternic, iar celelalte personalități politice și grupurile de interese asociate lor s-au organizat împotriva lui.

Existența corupției într-un anumit caz este decisă în ultimă instanță de tribunal. Dar, în cazul bulgar, demonizarea unui politician sau om de afaceri ca fiind corupt are scopuri politice și indică că cel care a devenit poate prea puternic sau periculos trebuie slăbit.

Cine sunt oamenii care au ieșit în stradă

-Ce categorii sociale au participat cel mai activ? Sau, pe scurt, vorbim de un protest de clasă?

-Mai degrabă protestul este unul eterogen. Participă elitele urbane educate. Totuși, sunt implicați și oameni care susțin tendința suveranistă din societatea bulgară. Unii sunt susținători ai aderării la zona euro, care va deveni realitate la 1 ianuarie 2026. Alții se opun acestei aderări. Există naționaliști care îl urăsc pe Peevski pentru că are sprijinul turcilor bulgari și al romilor. Există, de asemenea, liberali urbani care îl consideră pe Peevski un reprezentant al oligarhiei bulgare și, prin urmare, se opun lui.

Pe parcursul unei mari părți a anului 2025, au avut loc diverse proteste pe teme specifice, care au arătat că în societate se acumula treptat nemulțumirea. De exemplu, timp de luni de zile au avut loc proteste în apărarea primarului din Varna, Blagomir Koțev, care a fost atacat de procuratură pentru presupuse acte de corupție. În plus, societatea bulgară, la fel ca cea românească, este sensibilă la problemele legate de violența domestică și protestează împotriva femicidului. Exista, de asemenea, proteste în solidaritate cu migranții, care sunt reținuți de ani de zile în centre de detenție, în ciuda hotărârilor judecătorești care dispun eliberarea lor. Și așa mai departe. Lista protestatarilor nu este exhaustivă.

Protestele sunt o modalitate prin care oamenii arată că răbdarea lor are limite și cer schimbări. În cazul protestelor actuale, care au dus la căderea guvernului Jeliazkov, s-au reunit mai mulți factori, dar concluzia este că oamenii vor, așa cum spun ei, „un nou mod de guvernare”. Poate că nu este foarte clar ce înseamnă asta mai exact în termeni pozitivi. Poate că înseamnă ceva diferit pentru fiecare dintre protestatari. Dar, în orice caz, există nemulțumire. Și acum se întâmplă ceva interesant, dat fiind faptul că protestele din țara noastră rareori își ating rapid obiectivele. Poate că această cădere a guvernului Jeliazkov va da bulgarilor un nou sentiment de încredere în sine, anume că vocea și furia lor au fost auzite și că lucrurile depind de ei.

Ce partide sau politicieni sunt acum în pole-position pentru a forma viitorul guvern?

Partidele care au format guvernul Jeliazkov sunt în retragere vizibilă. GERB continuă să fie primul partid în ceea ce privește sprijinul public, dar numai 17% dintre alegători l-ar susține. Formațiunea anticorupție Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată se află pe locul al doilea, cu aproape 15%, potrivit unui sondaj de opinie realizat săptămâna aceasta. Urmează partidul suveranist Renaștere și abia după acesta vine partidul lui Delian Peevski – DPS-Un Nou Început, care a pierdut în mod clar câteva puncte procentuale. În parlament ar intra și formațiunea populistă Sabie, iar Partidul Socialist Bulgar, conform unui sondaj, este acum sub pragul electoral ce nu-i permite să intre în parlament. Partidul Socialist Bulgar a făcut și el parte din guvern, dar și-a pierdut din sprijin. La fel, formațiunea populistă Există un Altfel de Popor, care și ea a făcut parte din guvernul Jeliazkov, nu ar intra în parlament.

Ceea ce nu se știe în prezent este dacă și când președintele Rumen Radev își va lansa propriul proiect politic. Există așteptări ca un astfel de partid să adune sprijin în cercurile suveraniste și să obțină rezultate bune.

Recent, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto s-a aflat la Sofia și s-a întâlnit doar cu Radev. Există multe speculații cu privire la ceea ce s-a discutat la această întâlnire, iar unii se așteaptă ca Radev să joace un rol mai important pe măsură ce era Trump continuă. Recent, în decembrie 2025, Radev s-a întâlnit și cu ambasadorii europeni, ceea ce este un alt semn că pozițiile sau acțiunile sale ar conta. Dar, până în prezent, el rămâne ambiguu în ceea ce privește strategia și ambițiile sale.  

Despre relația româno-bulgară

Ce ar trebui să știe românii despre situația din Bulgaria, dincolo de titlurile din presă?

Unul dintre lucrurile pe care cred că românii ar trebui să le știe despre Bulgaria și bulgari este că relațiile româno-bulgare sunt într-o tendință ascendentă din 2022, iar în 2023, cele două țări și-au ridicat relațiile politice la rangul de parteneriat strategic. În opinia mea, acesta este un semn clar că se pot întreprinde tot mai multe proiecte și acțiuni împreună cu bulgarii, se pot construi noi relații. Acest lucru ar trebui să însemne, de asemenea, că românii pot fi mai deschiși în curiozitatea lor față de bulgari și, în timp, pot descoperi lucruri noi despre ei, altele decât cele pe care le-au observat în anii 1970 sau 1990, pe baza cărora și-ar fi putut forma prejudecăți (negative).

Un alt lucru pe care aș dori să-l transmit este că, în opinia mea, Bulgaria a avut tranziție postsocialistă mai dură decât România, iar aceasta a fost mai distructivă pentru legăturile sociale, de familie și stat. De aceea, Bulgaria este dominată de oameni de afaceri influenți, cu interese în diverse ramuri ale puterii, inclusiv în justiție și mass-media. Aș fi încântat dacă românii ar sprijini transformarea pozitivă a societății bulgare, care, în anumite privințe, este prinsă într-o luptă perpetuă între diferite facțiuni, epuizându-și energia pentru schimbare.

Relațiile româno-bulgare au fost mult timp mai puțin dezvoltate decât, de exemplu, cele dintre bulgari, pe de o parte, și sârbi, greci sau turci, pe de altă parte. Însă cred că ar fi relativ mai ușor pentru români să înțeleagă realitățile bulgare decât cele din alte țări europene. Așadar, cunoașterea realităților bulgare i-ar putea ajuta să-și sporească potențialul cu un cost relativ redus și cu mai puțin efort. Și cred că aceasta este o oportunitate pentru ambele națiuni.

Nu suntem pe deplin conștienți de asemănările dintre noi, dintre fenomenele noastre sociale, contradicțiile, tradițiile și multe alte aspecte. Dar odată ce începem să devenim conștienți, putem descoperi o țară literalmente în oglindă. Pentru mine personal, ca bulgar vorbitor de limba română, acest lucru este fascinant.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.