Dezmățul financiar din primăriile României. Cazul angajatei căreia administrația comunală i-a plătit salariul de două ori, plus datoriile personale

O analiză a rapoartelor de audit publicate de Curtea de Conturi după controalele realizate în primării din România, la finalul anului 2025, relevă un haos generalizat la nivelul administrațiilor din zonele rurale.

Primarii aplică propriile lor legi, sfidează deciziile guvernului, cheltuie preferențial banii comunelor, fac achiziții aberante, transformând administrația publică într-o afacere păguboasă pentru comunitate, dar profitabilă pentru privilegiați locali.

Zece cauze majore care distrug bugetele comunelor din România  

Libertatea a studiat rapoartele de audit de conformitate privind încasarea veniturilor la bugetul local întocmite de inspectorii Curții de Conturi a României la finalul controalelor de anul trecut, în comunele din țară. Sunt zece mari cauze care generează pagube de milioane de lei la bugetele locale:

1. cetățenii nu sunt obligați să-și plătească amenzile contravenționale, deși autoritatea locală are la dispoziție mijloace legale prin care poate să recupereze creanțele (de exemplu executarea silită). Așa se ajunge ca datoriile să se rostogolească de la un an la altul până la prescripția fiscală;

2. datorii la bugetul local ale unor cetățeni „șterse din pix” de către angajați ai primăriei, fără a avea o bază legală sau măcar o justificare;

3. mii de hectare de terenuri neînregistrate în actele primăriei pentru care nimeni nu plătește taxe și impozite de ani;

4. autoturisme care se regăsesc în evidența Direcției de Permise şi înmatriculări, dar care nu au fost înregistrate în evidența fiscală a primăriilor și pentru care proprietarii nu plătesc impozite;

5. terenuri încadrate greșit în zone fiscale inferioare, pentru care proprietarii plătesc impozite mult mai mici decât ar trebui în realitate;

6. drepturi salariale calculate greșit, în favoarea angajaților primăriei (în special aflați în funcții de conducere) sau a membrilor consiliilor locale; au fost identificate chiar și plăți duble ale unor indemnizații pentru același angajat sau dublarea facturilor pentru prestări servicii pentru diverși colaboratori ai primăriei;

7. efectuarea de plăți nedatorate către entități private pentru lucrări neefectuate în realitate. Pare a fi o boală generalizată, iar sumele de bani cheltuite în acest mod sunt de ordinul milioanelor de lei la nivel de comună;

8. achiziții pentru activități fără legătură cu primăria;

9. închirierea unor terenuri, clădiri, bălți, aflate în proprietatea primăriei, și pentru care administrațiile locale uită să încaseze chiriile, nici vorbă de perceperea penalităților de întârziere.

10. mare parte dintre primarii din mediul rural nu impun taxa de salubritate deși oamenii beneficiază de acest serviciu public.

Curtea de Conturi nu poate face decât recomandări primarilor care sfidează legea și le oferă un termen de câteva luni să poată intra în legalitate prin recuperarea prejudiciului sau prin punerea la dispoziție a unor documente care să clarifice situația. 

Dacă edilii nu se conformează până la data stabilită, Curtea poate raporta unei unități de parchet deficiențele depistate în timpul controalelor.

Primarii ignoră amenzile de milioane neplătite de localnici

O realitate frecvent întâlnită în practica administrativă românească, în special în zonele rurale, unde cetățenii întârzie plata amenzilor contravenționale, iar autoritățile locale ezită să inițieze executarea silită, ducând la acumularea datoriilor până la prescripție. 

Prescripția dreptului de a cere executarea silită a unei amenzi contravenționale intervine în termen de 5 ani. După împlinirea acestui termen, datoria cetățeanului este considerată stinsă, iar organul fiscal, în cazul de față administrația publică locală, nu mai poate iniția nicio acțiune de recuperare a banilor.

În România, Codul de Procedură Fiscală are reglementări stricte tocmai pentru a evita aceste situații, doar că legea este ignorată chiar de funcționarii publici din primării care au în atribuții încasarea de venituri din amenzi, taxe și impozite.

Nu poți plăti impozitul dacă nu ai „stins” amenda

Pentru persoanele fizice, plata unui impozit local (ex: impozit pe casă, teren, clădiri sau autoturisme) se poate face doar după achitarea integrală a amenzilor aflate în competența aceleiași primării (ex: amenzi de circulație, urbanism sau alte contravenții locale). Aceasta este o regulă strictă introdusă din 2016, care prioritizează stingerea creanțelor contravenționale înaintea celor fiscale principale. 

Cu alte cuvinte, primăria ar trebui să repartizeze plățile întâi către amenzi, apoi către impozite. Dacă un cetățean încearcă să plătească doar impozitul (ex: fizic sau online, prin ghiseul.ro), sistemul va respinge sau va redirecționa suma către amenzile restante. 

Încasarea unei taxe sau impozit fără stingerea prealabilă a unei amenzi neplătite nu constituie în sine o faptă penală pentru funcționarul public. Funcționarul poate primi mustrare, diminuare salarială sau amendă administrativă pentru abatere de la procedură, dacă se dovedește neglijență repetată sau refuz de aplicare a priorității. 

Un funcționar public riscă sancțiuni penale pentru încasare ilegală de taxe doar dacă fapta produce prejudiciu bugetar semnificativ, de cel puțin 200.000 de lei, sau este săvârșită cu intenție. În România, nu au existat cazuri în care funcționari publici să fi fost cercetați penal exclusiv pentru încasarea ilegală a taxelor. 

Cetățenii datornici primesc ilegal bonificații la plata taxelor și impozitelor

Prejudiciile create la bugetul comunelor analizate de Libertatea, doar din neplata amenzilor:

Păcureți, județul Prahova – 372.431 de lei. Sunt amenzi anterioare anului 2018, cu vechime mai mare de 6 ani, potențial prescrise. Situația nu a putut fi clarificată de auditorii Curții de Conturi care au făcut în această comună un audit financiar. Motivul este halucinant. Funcționarii primăriei nu au fost capabili să utilizeze programul informatic și nici să genereze inspectorilor Curții de Conturi documentele solicitate în timpul controlului. 

„În urma auditului financiar s-a constatat că la nivelul unităţii utilizarea programului informatic implementat pentru activitatea de administrare a impozitelor şi taxelor locale se face fără a se asigura criteriile minimale de editare şi arhivare, organele de specialitate nefiind în măsură să listeze în orice moment, în funcţie de necesităţile entității sau la cererea organelor de control, formularele tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor şi taxelor locale”, se arată în raportul Curții de Conturi. 

Șotrile, județul Prahova – amenzi neîncasate în valoare de 822.969 de lei. 

S-a ajuns la acest prejudiciu uriaș pentru bugetul comunei Șotrile pentru că nu au fost respectate prevederile legale privind încasarea cu prioritate a amenzilor contravenționale, fiind constatate mai multe situaţii în care primăria a acordat nejustificat bonificații pentru plata cu anticipație, până la primul termen de plată din anul de referință, a impozitului pe clădiri, teren şi mijloace de transport, deşi cetățenii în cauză figurau cu datorii mari restante la sursa „amenzi”, arată inspectorii Curții de Conturi.

O situație similară a fost descoperită și în comuna prahoveană Colceag, dar în raport nu se oferă o valoare clară a amenzilor neîncasate. Se precizează doar că reprezentanții acestei primării nu au aplicat toate formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, fapt ce a determinat neîncasarea la potențialul real a veniturilor bugetului local şi existența la data de 31 decembrie 2024 a unor datorii neîncasate, în sumă totală de 5.116.866 lei.

Din analiza datelor extrase din rapoartele privind creanțele fiscale neîncasate de comuna Obrejița, județul Vrancea, la data de 31.12.2024, a rezultat că în evidențele entității au fost menținute datorii în valoare totală de 264.607 lei, având termene scadente mai vechi de 5 ani, anterioare datei de 1.01.2019. După atâta amar de vreme, primăria nu mai are nicio posibilitate legală să recupereze datoriile neplătite întrucât a intervenit termenul legal de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a acestora.  

Tot la capitolul datorii din amenzi pentru care nu a intervenit încă prescripția fiscală, auditorii au descoperit că primăria Buturugeni avea de recuperat 73.132 de lei doar de la nouă cetățeni sancționați contravențional. Pentru că oamenii nu și-au plătit amenzile, autoritatea locală s-a adresat instanței și a obținut sentințe de efectuare muncă în folosul comunității în schimbul sumelor datorate. 

Totuși comuna mare are de recuperat datorii de la cetățenii rău platnici de aproape patru milioane de lei.

„Din auditarea categoriei de operațiuni Creanțe, s-a constatat faptul că entitatea a înregistrat la data de 31.12.2024 creanțe în sumă de 3.951.189,38 lei. Din analiza debitelor restante s-a constatat faptul că pentru 313 contribuabili cu obligații restante de 2.000.935,48 lei din perioada 2021-2023 au fost emise 635 titluri executorii pentru care nu a fost continuate procedurile de executare silită”.  

Facturi plătite de două ori executorilor pentru recuperarea datoriilor

Chiar și atunci când primăriile încep să pună în aplicare legea pentru recuperarea datoriilor de la cetățenii rău platnici, apar greșeli grave care țin exclusiv de neglijența funcționarilor. De exemplu, în comuna Teremia Mare din județul Timiș a achitat de două ori cheltuielile de executare silită pentru doi executori judecătorești. Ba chiar, atunci când a făcut a doua plată, a achitat și majorări de întârziere. 

Într-un prim caz, „cuantumul total al prejudiciului este de 3.977 lei, constând în 3.551 lei plăți duble pentru achitarea cheltuielilor de executare silită și suma de 426 lei reprezentând majorării de întârziere calculate de la data plăți până la data finalizării prezentei misiuni”, arată auditorii din Timiș. 

În cel de-al doilea caz de plată dublă pentru același serviciu, prejudiciul a fost mult mai mare, de 16.787 de lei, „constând în 14.737 lei plăți duble pentru achitarea cheltuielilor de executare silită și suma de 2.050 lei reprezentând majorării de întârziere calculate de la data plăților până la data finalizării prezentei misiuni”. Prejudiciul a fost recuperat integral în timpul misiunii de audit.

Salarii majorate ilegal pentru șefi

O altă formă de prejudiciere a bugetului local care tinde să se transforme într-o practică generalizată la nivelul primăriilor de localități mici, se referă la acordarea de venituri necuvenite unor angajați sau unor colaboratori ai administrațiilor publice locale. 

În comuna Obrejița, județul Vrancea, Curtea de Conturi a descoperit că în anul 2024 au fost supraevaluate cheltuielile de personal cu suma de 29.628 de lei. Printre beneficiarii care au primit bani mai mulți în mod nedrept au fost primarul, viceprimarul, personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului, trei funcționari, membri în echipa de implementare a unui proiect cu finanțare nerambursabilă, dar și doi paznici.

Primăria care plătește datoriile personale ale unei angajate

În Chichiș, județul Covasna, plata unor salarii necuvenite angajaților din primărie a fost ridicată la un cu totul alt rang. O angajată în funcţia de consilier superior în cadrul compartimentului financiar a primit de două ori salariul aferent lunii martie 2024, în sumă de 4.561 de lei. Doamna se pare că a avut un tratament preferențial, primăria plătindu-i inclusiv unele datorii personale către doi executori judecătorești, în valoare de 7.095 de lei, dar și indemnizații de concediu fără documente justificative în valoare de 12.000 de lei.

Salarii mai mari acordate ilegal au fost descoperite și în Primăria Prundu, județul Giurgiu. Potrivit inspectorilor Curții de Conturi, la primăria din Prundu, au fost achitate nelegal, drepturi de personal aferente funcțiilor de demnitate publică în sumă de 65.427 de lei, pentru perioada ianuarie-decembrie 2024. Alți trei angajați ai aceleiași primării au primit salarii mai mari decât cele ale viceprimarului comunei. „Urmare a acestei depăşiri, pentru trei angajați au fost majorate nelegal cheltuielile cu salariile în sumă de 34.283 lei”, arată sursa citată.

Drepturi salariale ilegale în valoare de 235.315 lei într-o singură comună

Tot în județul Giurgiu, în comuna Buturugeni, au fost plătite drepturi salariale ilegale în valoare de 235.315 lei, pentru perioada iunie-decembrie 2024. Astfel, primarul și viceprimarul au primit în plus, fără drept, în perioada amintită, 90.727 de lei. Sume mai mari decât li se cuvenea au primit și consilierii locali, dar și alți șapte salariați ai Primăriei Buturugeni.

Probleme grave legate de plata veniturilor salariale au fost identificate și în județul Neamț, în comuna Grumăzești. Doi angajați ai primăriei care au făcut parte din echipa care implementa un proiect finanțat din fonduri europene au primit majorări salariale ilegale în valoare de 43.816 lei. 

Auditorii au descoperit că primele au fost acordate retroactiv celor doi angajați, și pentru anul 2023, deși în acea perioadă ei nu lucrau cu fonduri nerambursabile. La aceeași primăriei, au fost depistate nereguli în cazul drepturilor salariale acordate pentru luna noiembrie 2024, în cazul a 25 de angajați.

Rapoartele Curții de Conturi se finalizează cu recomandări adresate primarului, căruia i se solicită ca într-un termen de trei sau șase luni, în funcție de complexitatea situației, să prezinte auditorilor financiari dovezi ale recuperării prejudiciului sau acte prin care pot dovedi că banii lipsă la buget au fost cheltuiți în baza un documente valabile care nu au putut fi prezentate la momentul controlului. În caz contrar, Curtea de Conturi are obligația să se adreseze unei unități de parchet pentru cercetarea penală.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro